Fragmente ale unei noi specii de reptilă zburătoare, un pterozaur care a trăit în Cretaciul superior continental în zona de astăzi a Transilvaniei, au fost descoperite de o echipă de cercetători români şi americani. Cercetătorii Alexandru Solomon (Muzeul Judeţean Mureş şi Universitatea Babeş-Bolyai), Vlad Codrea (Universitatea Babeş-Bolyai), Márton Venczel (Muzeul Ţării Crişurilor şi Universitatea Babeş-Bolyai) şi Gerald Grellet-Tinner (CONICET, Argentina, Muzeul de Istorie al Insulei Orcas, Eastsound, WA, SUA) au descoperit fosilele unei noi reptile zburătoare, un pterozaur de dimensiuni mari, care vieţuia într-o insulă populată cu specii de dinozauri pitici din actuala Transilvania.
„Descoperirea lui Albadraco tharmisensis, un nou gen şi specie de pterozaur azhdarchid din Maastrichtianul Formaţiunii de Şard, din zona sud-vestică a Bazinului Transilvaniei (judeţul Alba, România), este de un interes remarcabil pentru comunitatea ştiinţifică deoarece reprezintă primul azhdarchid de dimensiuni mari descris din Insula Haţeg”, se arată într-un comunicat de presă al UBB.
Mărimea noului pterozaur se încadrează între cea a pterozaurului Eurazhdarcho langendorfensis (dimensiunea medie), descoperit în urmă cu mai bine de şase ani în apropiere de Sebeş, şi a formei gigantice Hatzegopteryx thambema, denumit şi „Înfricoşătorul zburător din Haţeg”, ce a fost descoperit în 1978 de către profesorul Dan Grigorescu în zona Haţegului. „(Noua descoperire n.r.) confirmă astfel co-existenţa azhdarchidaelor maastricthiene de dimensiuni medii, mari şi gigantice în România. În plus, pe lângă Mistralazhdarcho maggii, A. tharmisensis reprezintă a doua descriere a unui pterozaur azhdarchid de dimensiuni mari din Cretacicul tardiv al Europei. În sfârşit, acest nou taxon dovedeşte un ecosistem extrem de divers în Cretacicul Insulei Haţeg”, mai precizează sursa citată.
Fosilele au fost descoperite în Oarda de Jos, parte componentă a oraşului Alba Iulia, astfel că denumirea generică derivă de la numele judeţului Alba şi din latinescul „draco”, care înseamnă dragon. Denumirea speciei a fost stabilită după „Tharmis”, numele dacic al actualei Alba Iulia. Albadraco tharmisensis (galben) comparat cu ceilalţi doi pterozauri azhdarchizi cunoscuţi din România (Eurazhdarcho langendorfensis şi Hatzegopteryx thambema)/ Credit foto: UBB Prezenţa a două fragmente de „cioc” bine conservate şi a unei vertebre cervicale care revin lui A. tharmisensis semnifică prima semnalare din Europa a unui fragment de premaxilar şi a unei simfize mandibulare asociate, provenite de la acelaşi individ. „O serie de caractere morfologice ale premaxilarului şi simfizei mandibulare observate la A. tharmisensis se regăsesc şi la Bakonydraco galaczi (descoperit în Ungaria), sugerând posibilitatea ca aceşti doi taxoni, deşi separaţi de o relativ îndelungată durată de timp, să aparţină unui grup distinct de Azhdarchidae”, afirmă cercetătorii în comunicatul de presă.
În plus, vertebra cervicală provenită de la A. tharmisensis confirmă existenţa azhdarcharidelor cu gât scurt în Insula Haţeg. „Nu în cele din urmă, prezenţa a două rânduri de foramene pe feţele laterale ale premaxilarului, reprezintă cea dintâi semnalare la nivel mondial, a unei astfel de specificităţi pentru un azhdarchid cretacic superior”, mai precizează sursa citată.
Cercetătorii sunt convinşi că albadraco tharmisensis a făcut parte din ecosistemele terestre insulare ale arhipelagului Oceanului Tethys, ocean din era Mezozoică şi la care actuala Românie ar fi avut ieşire. În contextul în care multe dintre scheletele de pterozaur, cu excepţia celor din depozite cu păstrări excepţionale (de tip „lagerstätte”), sunt precar conservate şi, în mare parte, incomplete, noua descoperire este foarte importantă, în ciuda numărului mic de oase, deoarece aduce date noi în ceea ce priveşte anatomia, comportamentul şi distribuţia paleobiogeografică a acestor reptile zburătoare.
