La 1 iulie 2018, se împlinesc 25 de ani de la semnarea actului de întemeiere a Bibliotecii „Basarabia” din Soroca ca filială a Bibliotecii judeţene „V. Voiculescu” din Buzău, prilej de aducere aminte, de bucurie şi de mare sărbătoare.
Certificatul de naştere este intitulat „Protocol privitor la organizarea la Soroca a filialei Bibliotecii judeţene „V. Voiculescu” din Buzău”, îi consemnează la rubrica „părinţi” pe Alexandru Oproescu, directorul instituţiei buzoiene, şi pe Raisa Bicec, directoarea Bibliotecii Raionale Soroca, iar ca martori pe Mihai Sălcuţan, director general al Prefecturii judeţului Buzău, Semion Leonid Celac, viceprimar al oraşului Soroca, Ion Trofim Vaculin, şeful Direcţiei cultură a raionului Soroca, Vera Osoianu, şefa departamentului metodic al Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova, Tatiana Costiuc, şef serviciu la acelaşi aşezământ, Ion Mărunţelu, consilier cu probleme de biblioteci în Ministerul Culturii al României. Actul a fost înregistrat la Biblioteca Raională Soroca cu numărul 46 din 02 iulie1993, la zi mare, cu semnificaţie deosebită în istoria ţării.
La data inaugurării, 16 noiembrie 1993, Biblioteca „Basarabia” a fost prima bibliotecă de carte cu grafie latină din teritoriul Republicii Moldova după proclamarea independenţei, prioritate şi semnificaţie ce nu a fost trecută cu vederea de cronicarii evenimentelor petrecute în acea perioadă.
La ceas aniversar gândul mă poartă în istorie, la anul 1643, când Mitropolitul Varlaam al Moldovei a tipărit prima carte românească, intitulată „Cazania” sau „Carte românească de învăţătură”. Lucrarea se numără şi astăzi printre cele mai de seamă scrieri ale culturii naţionale. Ea s-a răspândit repede în toate provinciile româneşti, dar mai ales în Transilvania, unind în cuget şi credinţă pe românii ce locuiesc de o parte şi de alta a munţilor Carpaţi. Din perioada arhipăstoririi Mitropolitului Varlaam ne-au rămas multe alte cărţi, dar şi Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi, inegalabilă bijuterie a arhitecturii religioase, precum şi aşezarea în ea a moaştelor Cuvioasei Parascheva, odoare sfinte dăruite de Patriarhul ecumenic Partenie de la Constantinopol. Cu aceste reflecţii „de românească învăţătură”, mă întorc la timpul contemporan şi nu pot trece cu vederea caznele Bibliotecii „Basarabia” din Soroca, înmulţite în anii din urmă într-un ritm îngrijorător. Lipsa, în ultimii 4 ani, a unui titular la direcţia Bibliotecii judeţene „V. Voiculescu” din Buzău a amputat buna conlucrare bibliotecară, continuitatea aprovizionării cu carte, asigurată acum, în mică măsură, de donatori individuali şi de instituţii de învăţământ buzoiene. Schimburile profesionale, întreţinute de vizite periodice reciproce ale bibliotecarilor, au încetat, lansările de carte ale scriitorilor buzoieni la Soroca se fac în nume personal, scriitorii soroceni nu au mai fost invitaţi la Buzău de ani buni. Filiala „Basarabia” are trebuinţă acută de sprijin pentru a ţine pasul cu noutăţile din producţia editorială românească şi din domeniul specific de activitate, de modernizare şi, nu în ultimul rând, clădirea în care funcţionează are nevoie urgentă de reparaţii.
În anul celebrării sfertului de veac al existenţei Bibliotecii „Basarabia” şi al Centenarului Marii Unirii avem obligaţia, buzoieni şi soroceni, dar şi şansa de a da mână cu mână într-o horă a lucrării comune pentru revigorarea colaborării bibliotecare dintre oraşele ce sunt înfrăţite şi printr-un protocol de parteneriat multidisciplinar. Şi, neîntârziat, să stabilim data sărbătoririi, pentru a ne pregăti aşa cum se cuvine potrivit tradiţiei strămoşeşti şi să lansăm invitaţiile de participare la importantul praznic. La masa bucuriei vinul îl aduc eu!
Mihai Sălcuţan, avocat, Buzău
