Guvernul, a aprobat un nou Regulament – cadru de organizare și funcționare a Caselor și Căminelor de Cultură, potrivit căruia, directorii vor fi selectați prin concurs, pe un mandat de 4 ani, iar instituțiile vor deveni mai independente. Având statut de persoană juridică, vor putea atrage și resurse financiare externe, ce le vor permite să activeze in funcție de necesitățile, așteptările și prioritățile comunității. Până la adoptarea noului Regulament, acestea erau finanțate din bugetele localităților urbane și rurale. Pentru că nu au fost reparate la timp, din lipsă de bani, unele edificii, devenite de-a lungul anilor inactive, au ajuns în paragină, altele stau fără uși și ferestre, cu acoperișuri șubrede prin care pătrunde ploaia în interior, de aici și un pas ca să se transforme în ruină. Chiar și așa, datorită investițiilor locale și externe, există în republică multe Case de Cultură într-o stare foarte bună și cu activități organizate după principiul unui management performant, cum bunăoară se atestă și în raionul Florești.
FOTO: Casa de cultură din satul Gura Camencii
În raionul Florești, un prim proiect de investiție majoră nerambursabilă, pentru infrastructura culturală, s-a implementat în anul 2009, cu contribuția Fondului de Investiții Sociale din Moldova, la reabilitarea Casei de Cultură, din comuna Gura Camencii. Noul acoperiș cu țiglă metalică, ferestrele și ușile termopan, precum și fațada, ce surprinde ochiul prin culoare, dau clădirii un aspect modern demn de a se numi și Carte de vizită a localității. Este și meritul administrației publice locale care, potrivit managerului, Ala Țâmbală, a priotirizat în permanență necesitățile culturale ale comunității: „Nu poate fi altfel, în situația în care, acest local constituie destinația principală pentru toate activitățile culturale și civice din comună. Aici se desfășoară adunările cetățenilor, tot felul de conferințe, seminare, întâlniri ale cetățenilor cu diverse personalități, tot în acest local, au loc concerte și spectacole care adună localnicii. Este și edificiul îndrăgit de cei peste 120 de copii, tineri și persoane adulte, care activează în cadrul a 4 ansambluri, 5 cluburi pe interese, precum și în ateliere: de creație, de pictură, de aplicații, de-asemenea avem un studio artistic și un teatru dramatic. Din rândul persoanelor adulte pasionate de folclor, ce-a mai tânără, este Maria Rotundu, în vârstă de 28 de ani, iar cea mai vârstnică, Galina Verteliuc, de 75 de ani.” Ambele doamne nominalizate, cântă în ansamblul „Flori de măr”. Galina Verteliuc ne-a spus a îndrăgit din copilărie cântecul popular: „Dincolo de toate, ansamblul folcloric, pentru mine, este ca și a doua familie. Oricât de obosită nu asi fi, în acest colectiv, în care activez mai mult de două decenii, mă încarc cu energie, mă și revigorez. Împreună cu colegii din ansamblu, cântăm melodii preluate de la bătrânii satului, pe care încercăm să le păstrăm și să le transmitem celor tineri”, a menționat Galina Verteliuc. La etajul doi a Casei de cultură, este și Biblioteca publică, având un spațiu încăpător, modernizat, estetic, curat și atractiv, menținut exemplar, cum este, de bibliotecara Silvia Palamarciuc: Biblioteca deține o colecție de peste 6000 de cărți, preferate pentru lectură de cei peste 420 de utilizatori, care ne vizitează regulat. În bibliotecă avem și Sala multimedia, dotată cu 6 calculatoare, complet echipate și conectate la Internet care oferă utilizatorilor acces gratuit în mediul online precum și un mic Muzeu de istorie si etnografie,” a specificat, șefa bibliotecii, Silvia Palamarciuc. Un alt proiect de investiție nerambursabilă, pentru infrastructură culturală, în sumă de peste 4 mln de lei, care a contribuit vădit la animarea vieții cultural-artistice în mediul rural, s-a implementat în anul 2009, prin programul FISM și la Casa de Cultură, din satul Cunicea, iar în anul 2013, și la Casa de Cultură din satul Băhrinești (FOTO PRINCIPALĂ), în cadrul proiectului de dezvoltare regională „Intersecții culturale”, în sumă totală de 2,5 mln de lei. Clădirea impozantă în doua nivele care mai mult de un deceniu s-a aflat în paragină și uitare, a redevenit una de toată frumusețea, bucurându-i pe localnici cu condiții benefice pentru activități cultural – artistice, distractive, educative, sportive și de agrement. Potrivit datelor oferite de Direcția Cultura, Turism, Tineret și Sport, un număr de 10 Case și Cămine de Cultură, s-au renovat și modernizat în ultimii ani, din alocații bugetare. Sume mai mari, de respectiv 600.000, 700.000 și 750.000 de lei, s-au investit la reabilitarea și modernizarea Caselor de Cultură din comunele Cuhurești de Sus, Frumușica și Izvoare. „Asta pentru că se dorește cu adevărat o susținere a activității culturale în mediul rural. În raion, avem și alte exemple ce denotă că și din bugetele austere de care dispun primăriile se pot alocă bani suficienți și pentru cultură, aplicându-se totodată și la proiecte cu finanțare nerambursabilă, cum bunăoară au recurs și în primăriile Ciripcpău, Cuhurești de Jos, Vărvăreuca, Gura Căinarului, Cernița, etc” ,a menționat, Feodora Odobescu, specialist superior la Direcția Cultura, Turism,Tineret și Sport.
Și edificii culturale departe de ceea ce ar trebui să fie
FOTO: Casa de cultură din satul Prodănești
În raion există la moment un număr de aproximativ 10 Case și Cămine de Cultură care necesită reparație capitală, prioritar edificii impunătoare, cu doua etaje, din satele Prodănești, Trifănești, Iliciovca, Ștefănești și Sănătăuca. Autoritățile raionale spun că de vină pentru starea dezastruoasă a acestor edificii de cultură ar fi autoritățile locale, chiar daca, când s-au transmis cu ani în urmă în administrarea primăriilor, nu s-a luat în calcul imposibilitatea acestora de a le întreține corespunzător, din cauza bugetelor locale extrem de limitate. Din totalul de 59 de Case si Cămine de Cultură din raion, în perioada rece a anului, doar 6 se încălzesc și acestea parțial, preponderent la evenimente . O altă problemă cu care se confruntă instituțiile culturale devenită cronică,cea a – deficitului de specialiști în domeniu, mai nou, și cele 5 funcții vacante director al Casei de Cultură. Aceste și alte problemele stringente din domeniul culturii, s-au abordat și și la întâlnirea Secretarului de Stat al Ministerului Culturii, Ion Budeci, cu primarii, directorii Caselor și Căminelor Culturale, șefii serviciilor desconcentrate, la care nu a fost prezent nici un responsabil din cadrul Direcției Cultură,Turism, Tineret și Sport, cum m-a informat directoarea instituției, asta din simplul motivul că nu au fost invitați.
Pavel SAVCA
