Virusurile există pe planetă de miliarde de ani, dar știința a descoperit primul virus din istorie foarte târziu. Chiar și la ora actuală, ne luptăm cu acești „agenți” invizibili, așa cum a fost în recenta pandemie de coronavirus, dar trăim și sub amenințarea unor noi tipuri ori a celor străvechi, ce încă așteaptă să iasă la lumină din straturile preistorice de permafrost.
Povestea a început în 1876, când Adolf Meyer, un chimist agricol și director al Stației Experimentale de Agricultură din Wageningen, a descris o boală ciudată ce afecta plantele de tutun. El credea că era cauzată de bacterii sau de ciuperci, dar testele și examinarea microscopică nu au găsit niciun asemenea organism.
Un pas înainte a avut loc în 1892, prin botanistul rus Dmitri Ivanovsky, care a descoperit că seva plantelor infectate rămâne tot infectată chiar și după ce trece printr-un filtru de bacterii. Ivanovsky și-a dat seama că a descoperit ceva nou, deși unii consideră, la ora actuală, că el nu a înțeles, de fapt, importanța descoperirii din fața lui, scrie iflscience.com.
Ce era primul virus descoperit din istorie
Astfel că, în 1898, microbiologul olandez Martinus Beijerinck a refăcut în mod independent experimentele lui Ivanovsky și a ajuns la o interpretare mai corectă a rezultatelor.
El a argumentat că boala mozaicului tutunului nu era cauzată de o bacterie, ci de ceva pe care l-a denumit inițial „fluid viu contagios”. Ulterior, Beijerinck a început să utilizeze cuvântul „virus” pentru a descrie natura non-bacteriană a agentului patogen ce a devenit primul virus descoperit în istorie.
În aceeași perioadă, mai mulți patogeni cauzatori de boli au fost descoperiți după ce au trecut prin filtrul de bacterii, printre care cei care provocau boala „mână-gură-picior”, cea a cailor africani și gripa păsărilor.
Identificarea cauzei febrei galbene, mai ales, a fost un moment special în istoria virusologiei. În timpul războiului spaniol-american din 1898, armata SUA a fost devastată de febra galbenă după ce soldații au debarcat în Cuba.
Primul virus observat la microscop
Dar, prin munca unor specialiști ca Walter Reed, James Carroll, Aristides Agramonte și Jesse William Lazear, s-a dovedit că boala se putea transmite prin infectarea cu ser sanguin de la pacienții deja bolnavi. Această descoperire a făcut din febra galbenă prima boală infecțioasă ce afecta omul atribuită unui virus.
Abia în 1931, odată cu inventarea microscopului electronic, oamenii de știință au putut să vadă, propriu-zis, virusurile. Și încă o dată primul virus descoperit din istorie, cel al mozaicului tutunului, a primit onoarea de a fi primul capturat într-o imagine.
Și la ora actuală, virusurile rămân entități vii capabile să producă multe și devastatoare boli, inclusiv pandemii, așa cum a fost cea de Covid.
În plus, o mulțime încă așteaptă în zonele înghețate ale planetei să iasă la lumină după milioane și milioane de ani, nimeni neputând spune, deocamdată, cu ce efecte asupra noastră, a planetei, în general.
