Turismul în Republica Moldova are mare un potențial de dezvoltare. Destinațiile turistice pot trezi oamenilor de la sate speranța că ar putea să se ocupe cu ceva. Multe activități economice pot fi dezvoltate în jurul turismului, dacă și statul ar fi interesat de dezvoltarea acestui domeniu, de rând cu sectorul privat. Gabriel Mărgineanu, fost președinte al Asociației Patronale pentru Industria Turismului, spune că destinațiile turistice din Republica Moldova sunt astăzi poate chiar mai puține și mai puțin dezvoltate decât cele care au fost până la declararea independenței. Destinațiile turistice erau reprezentate în mare parte de bazele de odihnă, care au ajuns astăzi într-un număr mic. Pe de altă parte, mănăstirile au început să atragă turiști. Iar Orheiul Vechi este o destinație mai mult bazată pe cei care locuiesc acolo și vor să miște lucrurile înainte.
Gabriel Mărgineanu susține că avem un regres în ceea ce privește destinațiile turistice comparativ cu punctul de start. Doar festivalurile organizate în ultimii ani mai mobilizează și schimbă modest situația în bine. Mai sunt și vinăriile, „care au o dezvoltare frumoasă, bună și sustenabilă”. Deși au pentru turism un rol extrem de important, contribuția Orchestrei de muzică populară „Lăutarii”, ansamblurilor de dansuri „Joc” și„ Codreanca”, a formației Zdob și Zdub” etc. nu este exploatată de către cei implicați.
Destinațiile turistice din Republica Moldova în ultimii ani s-au transformat neesențial, mai degrabă haotic. Autoritatea din domeniu a avut cele mai multe schimbări. Respectiv, spune Gabriel Mărgineanu, niciodată nu a fost cineva care să vadă tot ansamblul și să întreprindă acțiuni concrete în acest sens. Oamenii au dezvoltat afaceri așa cum au putut și au crezut ei că e mai bine.
Vicepreședintele Asociației Naționale pentru Turism Receptor, Anatolie Botnaru, director al Rezervaţiei Eco Resort din Butuceni, Orheiul Vechi, susține că în Republica Moldova destinațiile turistice pot trezi oamenilor de la sate speranța de implicare într-o activitate: fie să deschidă o pensiune, o cafenea sau un atelier de confecționare a obiectelor pentru a le vinde turiștilor. Autoritățile însă nu s-au implicat prea mult în dezvoltarea turismului. Cea mai mare contribuție au avut-o partenerii de dezvoltare, sectorul privat.
Republica Moldova este unica țară din fosta URSS unde nu a existat turism. Erau doar câteva baze de odihnă și sanatorii. În ultimii ani a apărut câte ceva, în mare parte restaurante, „dar turistul este interesat de tradiții și obiceiuri”. „O importanță foarte mare o are cultura. Turiștii când vin în Moldova, într-o localitate turistică, pe lângă faptul că vor să mănânce, mai vor și o experiență culturală, să vadă care sunt tradițiile în țara asta și la sat”, spune Anatolie Botnaru. Multe activități economice pot fi dezvoltate în jurul turismului, dacă fiecare își va asuma partea lui de infrastructură. Astăzi în satul Butuceni nu există nimic creat de stat pentru a dezvolta atracțiile turistice, constată vicepreședintele Asociației Naționale pentru Turism Receptor. Pilonii de electricitate sunt din lemn și sunt mai vechi de 50 de ani. Lipsește iluminatul stradal. Aparatele de uz casnic sunt folosite pe rând, din cauza că infrastructura de electricitate este învechită. Potrivit lui Anatolie Botnaru, Moldova nu va putea uimi turiștii cu hotelurile și restaurantele din Chișinău. Turiștii străini sunt interesați să cunoască viața de la sate. În opinia sa, autoritățile trebuie să revină la cota TVA de 10% pentru HoReCa. „În toată lumea, ca să se dezvolte turismul, au fost facilități. La noi trebuie să o ei de la zero, cu TVA 20% și impozit pe venit, exact așa ca la toate businessurile. Dacă statul nu se va implica, acele mici încercări care sunt la țară s-ar putea închide”, susține Anatolie Botnaru, care este și director de agropensiune.
Unele localități acumulează venituri bune datorită turismului
Viorel Miron, președintele Asociației de Dezvoltare a Turismului din Moldova, susține că doar o parte din destinațiile turistice moldovenești sunt vizitate. Și doar datorită infrastructurii dezvoltate. Sunt localități care acumulează venituri bune datorită faptului că destinațiile turistice pe care le au sunt vizitate. Acest lucru se mai datorează și faptului că autoritățile locale au micșorat taxele locale pentru a ademeni pe teritoriul localităților lor întreprinderile de deservire a turiștilor. Republica Moldova are o varietate de obiective care stau la baza motivației turistice, însă prea puține proiecte sunt atrase de către gestionarii acestor atracții turistice pentru a le scoate în evidență, a le face expresive și să captiveze atenția vizitatorilor. „Avem vizitatori. Avem atracții care pot crea o destinație turistică. Avem și donatori care susțin acest domeniu. Însă nu avem un liant care ar închega interesul deținătorilor de atracții și antreprenorii locali care vând ospitalitate”, a spus Viorel Miron.
În alte țări activează organizații de management al destinațiilor turistice, reprezentate de primării. Viorel Miron crede că în Moldova nu este posibil încă acest lucru, deoarece într-o competiție dintre businessul turistic și cel din alte domenii, cel turistic cedează, pentru că este ceva nou, sunt bariere care trebuie scoase și este și dezorganizarea în care se află domeniul.
Majoritatea destinațiilor turistice moldovenești nu sunt instituționalizate. „Nu este cine să spună care dintre destinațiile turistice din Moldova sunt cele mai vizitate. În lipsa unor indicatori de performanță, cifrele prezentate sunt speculații. De foarte dese ori lipsa indicatorilor e compensată cu părerea experților, care nu arată realitatea”, mai spune Viorel Miron.
SURSA: Maria Procopciuc, IPN
