Omul la nevoie se cunoaște, zice un proverb străbun. Dacă e să parafrazăm această înțelepciune populară, apoi și societatea tot la nevoie se cunoaște. Peste lume, în diferite vremuri, au dat năpasta diferite catastrofe: ciocniri cu corpuri cerești, cutremure de pământ, războaie, inundații, epidemii și atâtea altele.
Și Covid-19 este o mare catastrofă. În aceste clipe de restriște se iau diferite măsuri, cum ar fi restricții, izolări și alte atitudini pentru depășirea situației. Totul este bine și frumos, dar… cele mai mari restricții sunt puse pe umerii bătrânilor. Bătrânii, în opinia multora, sunt purtători de boli, sunt o povară, că să nu zic că sunt și din acei care consideră că „bătrânii și-au trăit traiul și și-au mâncat mălaiul” și fără crâcnire nu au decât să stea… în țarc. Spre exemplu: bătrânii trebuie să stea izolați în case.
Li se permite să iasă numai pentru a-și procura alimente și medicamente timp de o jumătate de oră. Dacă e să comparăm apoi cu alte restricții, și animalele de companie sunt mai libere. Lor li se permite să fie plimbate zilnic. Teama de a primi amendă îi priponește lângă televizor, care, zilnic, din oră în oră, îi spune că este cel mai vulnerabil la Covid-19. Bătrânul, în mintea sa lucidă, înțelege că dacă îl prinde Covid-ul, apoi moare…
Dragă societate, ar fi bine să ne permiteți și nouă să ne plimbăm liber, ca și cei mai tineri, că suntem și noi oameni și la sigur vom respecta cu multă strictețe distanța socială, spălatul mâinilor… și în caz de vom adormi pe veci, să plecăm cu sufletul liber și împăcat.
Cu mult respect,
bătrânul Grigore Ciobanu din satul Vasilcău
Această publicație a fost realizată cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a proiectului „E timpul să fii activ!” și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
