În raionul Soroca, potrivit datelor statistice, 24 agenți economici activează în domeniul construcțiilor. Angela Prisăcaru este unica femeie care conduce o întreprindere de acest gen în raion.
Are fața luminoasă și privirea blândă, părul bogat și bine aranjat, are pasul încrezător și este fermă în decizii. Operează deopotrivă de bine cu treburile din familie, formele arhitecturale și un colectiv de muncitori. Angela Prisăcaru activează într-un domeniu unde puține femei se aventurează. Încă din adolescență a decis că va studia în domeniul construcțiilor și va realiza lucruri frumoase, peste ani se poate mândri cu mai multe obiecte construite sau reabilitate în Soroca.
Și-a dorit să devină arhitect
Soroceanca Angela Prisăcaru a absolvit în 1982 Colegiul de construcții din Chișinău (pe atunci Tehnicum), unde a studiat arhitectura. Activitatea profesională a început-o imediat după studii, la baștină, activând în Secția construcții capitale a Uzinei de utilaj tehnologic din Soroca. Activitatea în domeniul ales îi aducea satisfacție, așa că la scurt timp a decis să aplice la facultate, de data asta însă la construcții, pentru a-și lărgi sfera de cunoștințe și de activitate în domeniu. În fond, cele două specialități se combină ca pâinea cu sarea, spune femeia. A studiat cu frecvență redusă, obținând licență în Construcții industriale și civile la Universitatea Tehnică din Moldova.
Dacă la Colegiu predominau fetele, apoi la universitate să vezi o fată pe holul facultății era aproape un fenomen, își amintește Angela Prisăcaru. “La arhitectură era obișnuit să vezi fete printre studenți. Din 28 de studenți, 20 erau fete, dintre care cinci din Soroca. Pe când la construcții erau practic numai băieți. Dintre 24 de băieți, eu eram unica fată, situații similare erau și în grupele paralele. Era complicat de învățat. Dintre 75 de persoane înscrise la studii în trei grupe, am absolvit doar patru persoane, eu eram unica fată. Dacă nu reușeai, erai exmatriculat”.
De la lucru de birou — pe șantier
De la 19 ani muncește în domeniul construcțiilor. La început mai mult printre hârtii, iar mai apoi a pășit cu îndrăzneală pe șantier, unde se simte ca peștele în apă, recunoaște soroceanca. “La început mă ocupam de întocmirea devizelor, a proiectelor după cerințele timpului, activam în Secția construcții capitale. Ieșeam pe șantier foarte rar. În timp ce alți colegi executau munca pe șantier”.
După niște ani buni de lucru la stat, în perioada anilor ’90, destrămarea URSS a determinat-o pe doamna Angela să fondeze cu colegul său, Vasile Leșcu, o firmă specializată în construcții. “Am văzut că ne așteaptă vremuri grele, când o să rămânem fără lucru. Nefiind cu așa caracter ca să ne dorim și să plecăm peste hotare, cum făceau mulți pe atunci, am decis să ne creăm prezentul și viitorul pe loc”.
Astfel, în 1997 a apărut firma de construcție. La început obligațiile le-au împărțit în felul următor: doamna Prisăcaru lucra cu proiectele, colegul său executa lucrările de construcții. Dar o întâmplare tragică a determinat-o să preia și partea de lucru a colegului. “Când construiam Complexul “Badea Mior”, colegul și partenerul meu de lucru a decedat. Astfel, am fost nevoită să preiau situația la control și să ies pe șantier. Acest complex este primul meu obiect în calitate de dirigintă de șantier”.
Dacă îți fixezi un scop și știi că nu poți da înapoi, reușești totul — este de părere soroceanca, asta fiind și deviza de care se conduce în activitatea sa. “Poate, în sinea lor, partenerii noștri nu aveau încredere în mine, într-o femeie pe șantier, dar eu nu am simțit asta niciodată. În plus, eu niciodată nu spun din mers că, uite, acest lucru va costa aproximativ 100 mii lei. Eu tot timpul fac calcule, “rugum” volumul de lucrări, după care vorbesc cu omul și îi dau cifre clare. Fiecare obiect e individual și necesită abordare corespunzătoare”, opinează specialista.
Firma doamnei Prisăcaru realizează atât lucrări de construcție industriale, cât și case de locuit. Iar clienții deseori se adresează repetat sau o recomandă, la rândul lor, fiind mulțumiți de calitatea lucrărilor și atitudinea conducătoarei față de lucrul pe care îl face. “Unui agent economic din Soroca i-am construit depozite pentru afacere, magazin, apoi două case de locuit. Cred că ei apelează nu neapărat pentru prețul lucrărilor, care nu este exagerat, ci și pentru calitatea lor, pentru caracterul meu flexibil. Eu găsesc limbaj comun cu fiecare. Mă gândesc că trebuie să am un beneficiu, dar și cum să fie mulțumit și beneficiarul lucrărilor. Imaginea mea contează foarte mult pentru mine”.
Creativitatea și libertatea — pilonii succesului
Printre obiectivele construite sau reabilitate de doamna Angela și echipa ei în municipiul Soroca sunt: Complexul “Badea Mior”, din care face parte și monumentul „Lumânarea Recunoștinței”; sediul Serviciului Vamal Soroca; Magazinul „Duty Free” din Soroca; Școala nr. 4; Parcul “Paradis”. În prezent aceasta efectuează lucrările de reconstrucție a scărilor din str. Kogălniceanu, dar și la o casă particulară, distrusă în urma unui incendiu.
Casa de locuit a două familii din orașul Soroca a fost distrusă de un incendiu, în această primăvară. Angela Prisăcaru și echipa de muncitori pe care o conduce, efectuează lucrările de reconstrucție.
Atunci când i se oferă încredere și libertate în gândire, lucrul merge mult mai ușor, spune arhitecta.
“Mie îmi trebuie libertate în activitate. Eu am cadrul meu pe care mi-l pun. În primul rând, cred că omul nu trebuie jupuit de bani, iar din punctual de vedere al tehnologiei și calității fac lucrul cum trebuie. Construcția magazinului Duty Free a fost o experiență interesantă, își amintește specialista. Ne-au oferit doar imaginea de arhitectură, fațadele și planurile. Nu aveau nodurile construcției, iar termenii de executare era scurt. Acel magazin este o construcție capitală, executată timp de o lună. A fost o experiență deosebită. E interesant uneori să fii pus în condiții neobișnuite”.
Veceslav Revenco, unul dintre proprietarii casei distruse de incendiu, spune că, la început, era sceptic la ideea că o femeia va conduce lucrările de recostrucție a casei sale. Dar în scurt timp s-a convins că Angela Prisăcaru este omul potrivit la locul potrivit și își cunoaște bine treaba.
Nu se visa conducătoare
Întrebată despre oamenii pe care îi conduce, doamna Angela spune: “Subalternii mei sunt muncitori care vor și pot lucra. De obicei, sunt bărbați. Foarte rar, la lucrări de finisare, angajez femei. Niciodată nu am tins să fiu conducătoare. Fostul meu pedagog, Vitalie Talmaci, când mă vede, întotdeauna spune: “niciodată nu credeam că vei fi om de afaceri”. Dar eu nu sunt om de afaceri, eu pur și simplu lucrez. Oamenii de afaceri sunt cei care se gândesc să aducă un vagon de marfă, să o vândă mai scump. Eu vreau să fac lucruri frumoase și tare îmi place când mi se permite, când îmi pot expune și realiza ideile.
Își dorește să realizeze un proiect deosebit, foarte necesar și util pentru societate. “Mai sus decât “Badea Mior” nu am să construiesc. Din punct de vedere spiritual, a fost o lucrare foarte interesant construită cu puterea sufletului, a inimii și gândului. Este fundația deasupra prăpastiei, scările ce duc spre “Lumânarea Recunoștinței” etc. Aș vrea în acest oraș să proiectez și să construiesc un azil pentru bătrâni. Avem nevoie de o asemenea instituție, noi cu toții îmbătrânim. Mi-ar plăcea să conlucrăm în echipă cu autoritățile, să rămână așa un azil pentru soroceni”.
“Nu am simțit niciodată atitudine diferită față de mine pentru că eram fată. Colegii și profesorii mă respectau, eram șefă de grupă. Nici în studenție, nici acum nu sunt discriminată pe motiv că sunt femeie și activez în construcții”.
Învață ce e nou, dar nu renunță la cele vechi
Tehnologiile și materialele de construcție sau finisare moderne au intrat îndrăzneț în domeniul construcțiilor. Pentru a reuși, doamna Angela le stăpânește și pe unele, și pe altele, totuși, computerul și posibilitățile de lucru pe care le oferă nu i-a cucerit inima, la fel ca pe timpuri creionul și coala de hârtie albă. “Folosesc computerul, dar nu în proiectare. Când desenez pe hârtie, elaborez proiectul în întregime — și partea de arhitectură, și partea de construcție. Când faci proiectul de arhitectură — acesta este un proces de creație, o poezie în piatră, care se naște noaptea sau când vine inspirația. Iar creierul meu s-a învățat a lucra numai cu creionul în mână. Pun mâna pe creion și tabla în față și încep să desenez… la computer e altceva, eu nu-l percep așa cum percep creionul și foaia”.
Acasă, conducătoarea din construcții este o mamă liniștită și iubitoare pentru feciorul său. Totdeauna are ocupație.”Timp liber nu am și nici nu am nevoie de asta. Dacă obosesc printr-o activitate, mă recreez practicând altă ocupație. Poate cei din jurul meu se supără, uneori, din acest motiv.
Reconstrucția scărilor, care leagă centrul municipiului Soroca de pietonala de pe malul râului Nistru, este proiectul la care firma doamnei Prisăcaru lucrează în prezent, în colaborare cu primăria și societatea civilă, în cadrul unei acțiuni sociale.
Materialele moderne se învață ușor, spune femeia, dar este o altă problemă cu care se confruntă frecvent — lipsa muncitorilor calificați.
“Noi nu avem meșteri școliți, școlile profesionale au fost reorganizate, nu au cine să-i învețe… Mulți vin de la Moscova, unde mai mult amestecă mortarul și nu are idee de multe lucruri. Este o problemă în toată țara. E și o problemă a sistemului de educație, care nu învață copiii că nu toți trebuie să meargă la facultate, unii trebuie să meargă la școala profesională să învețe specialități utile”.
Pentru a avea succes în activitate, un bun specialist în domeniu trebuie să aibă ambiție sănătoasă. Să dorească să ducă lucrul până la capăt, să fie loial și cinstit cu beneficiarul, să fie responsabil, pentru că timpul trece și arată unde ai trișat, iar în domeniul construcțiilor greșelile se văd cu ochiul liber, conchide Angela Prisăcaru.
