Una dintre problemele etniei rrome din municipiul Soroca, după cum o recunosc și liderii comunității, este nefrecventarea școlilor de către foarte mulți dintre copiii romi. Iar pentru ca aceștia să se încadreze în școli, bine ar fi ca să meargă mai întâi la grădinițe. Dar nici aici situația nu-i tocmai roz. Deși în discuții romii recunosc beneficiile grădiniței, multe familii își țin totuși micuții acasă. Argumentele părinților sunt multe, de la migrație și sărăcie, la tradițiile specifice comunității romilor.
(Continuare din ediția trecută)
Funcționarii de la primărie nu cunosc nici măcar câți copii sunt în Soroca și câți trebuie să frecventeze grădinița, iar aceasta face mai grea integrarea tuturor copiilor în educația timpurie. “Noi nu avem nici o statistică a copiilor din municipiul Soroca care ar trebui să frecventeze grădinițele, nici rromi, nici de alte etnii, îmi spune Natalia Cojocari, specialist în problemele tineretului și sportului la Primăria municipiului Soroca. Fiindcă instituțiile preșcolare țin de primăria municipiului, am solicitat să primim listele cu cereri pentru grădiniță din partea părinților. Dar de la părinții rromi cereri în prezent nu avem, dar atunci când s-au adresat la noi, i-am ajutat. Dacă se adresează cineva și vine la primar la audiență, noi ne implicăm. Dar am avut până acum un singur astfel de caz”.
“Elevii care merg prima dată la școală fără a frecventa anterior grădinița se integrează mai greu”
Între timp, la 1 iulie la Soroca a fost lansat Proiectul ”Promovarea sporită a participării copiilor romi în educație”, implementat de Centrul de Resurse pentru Tineret DACIA în parteneriat și cu suportul Reprezentanței UNICEF în Moldova. Proiectul are ca scop incluziunea copiilor romi din municipiul Soroca și satul Vulcănești în educație de calitate, iar un element important este și educația timpurie. “Ideea cu integrarea copiilor romi la grădinițe a venit de la faptul că elevii care merg prima dată la școală fără a frecventa anterior grădinița, se integrează mai greu și apare descurajarea copiilor și ei deja nu mai vor să meargă, opinează Ion Babici, managerul proiectului. Ei le spun părinților că nu vor să mai meargă la școală, că de mine râd alți copii și așa mai departe. Deja din practica demonstrată am văzut că micuții care au mers la grădiniță la Vulcănești, unde am implementat un proiect similar anul trecut, s-au integrat mult mai ușor la școală. Au învățat mai rapid și limba română, care este limba de predare în școală. Ei acasă vorbeau de obicei în limba romani și în limba rusă, iar româna practic nu o cunoșteau. Noi înțelegem că poate nu este echitabil că-i susținem anume pe romi, dar având în vedere că majoritatea romilor nu sunt angajați în câmpul muncii și nu au o sursă de venit stabilă, chiar dacă poate petrec unele activități economice. Ca să nu întrerupem procesul aflării copiilor la grădiniță și ca să nu apară conflicte dintre părinți și instituțiile preșcolare, ne-am propus ca în cadrul proiectului ca experiment să achităm din partea proiectului suma necesară pentru contribuția din partea copiilor pentru alimentarea lor și să menținem ciclul permanent de frecventare a grădiniței de către copii”.
Natalia Cojocari, specialist în problemele tineretului și sportului la Primăria municipiului Soroca: “Dacă părinții nu au bani de grădiniță, ei trebuie să găsească o ieșire din situație. Este Direcția de Asistență Socială, unde se alocă ajutoare sociale pentru familiile social-vulnerabile. Iar cu banii primiți ei pot achita grădinița. La fiecare grădiniță sunt scutiri pentru un număr de copii, așa că părinți se pot adresa pentru a beneficia de scutiri totale sau parțiale”.
Pe toată perioada proiectului sunt planificate mai multe activități, printre care suportul pentru părinți și lucrul cu ei, consolidarea instituțiilor preșcolare și a cadrelor didactice prin organizarea cursurilor speciale pentru educatori ca aceștia să cunoască cum să lucreze cu acești copii pentru integrarea lor, ce tehnici vor aplica pentru combaterea stereotipurilor și altele. Totodată, copiii vor primi câte un suport ce va include cămăși, pantaloni, fustițe, încălțăminte și lenjerie de corp, dar și tot ce este necesar pentru activitățile de la grădiniță. Și plata părintească de asemenea va fi acoperită din cadrul proiectului. Desigur că lucrul cu părinții va fi unul primordial în acest proces de incluziune a copiilor în educația timpurie. La grădinița nr.6 din Soroca, unde vor merge majoritatea copiilor de etnie romă (pentru că au și grupe ruse — n.a.), acum se face reparația capitală a acoperișului. Dar în vreo două luni administrația spune că-i va primi cu plăcere și pe copiii romi. “Noi suntem de acord să primim copiii romi și să-i ajutăm să se integreze la noi în grădiniță, care este o instituție ce aduce un beneficiu pentru toți copii, ne declară Rodica Rotaru, managerul acestei grădinițe. Noi nu am avut în ultimul timp nici un copil rom la grădiniță și nici o cerere de la părinții romi. Dar vreau ca toți părinții să cunoască că grădinița aduce mai multe beneficii, inclusiv la crearea regimului. Aici copiii învață că vin la o anumită oră, toți odată își spală mânuțele și la fel toți odată iau masa și altele. Deci pentru a școlariza elevii, începe lucrul de la noi, de la grădiniță, ca să le fie ușor la școală să stea 45 de minute în bancă și să asculte profesorul. Aici vor învăța regimul cu venitul și plecarea la o anumită oră”.
Odată cu integrarea copiilor de mici în sistemul educațional și rezolvarea în cadrul proiectului a unor probleme care până acum erau menționate ca piedici de către părinți, va avea de câștigat nu doar comunitatea romă, dar întreaga societate. Iar acest lucru poate avea loc doar cu susținerea acestor eforturi din partea tuturor actorilor sociali.
Ion Brighidin
VEDEȚI PRIMA PARTE A SUBIECTULUI AICI:
