Timp de aproape zece ani, ÎIS „Acva-Nord” a funcționat sub semnul unei proceduri judiciare. În tot acest timp, apa a continuat să curgă la robinetele din nordul țării, ia în instanță se decidea soarta întreprinderii. În decembrie 2025, verdictul a fost pronunțat: faliment și lichidare. Între relansarea din 2006 și acest deznodământ stă o cronologie complicată de datorii, restructurări și acuzații de „atac raider”.
Falimentul survine într-un context în care datoriile ÎIS „Acva-Nord” , inclusiv cele către furnizorul de energie electrică, se ridicau la zeci de milioane de lei, iar serviciile publice esențiale, cum este alimentarea cu apă, erau afectate indirect de problemele financiare și administrative.
Prin hotărârea pronunțată la 11 decembrie 2025 și redactată integral la 23 decembrie 2025, Judecătoria Soroca (sediul central) a admis cererea introductivă depusă în temeiul art. 217 din Legea insolvabilității și a dispus intrarea în procedura de faliment și lichidarea patrimoniului ÎIS „Acva-Nord”, ca rezultat direct al neexecutării planului procedurii de restructurare confirmat anterior.
Din datele prezentate în dosar rezultă că întreprinderea are creanțe de peste 276 milioane de lei față de doi mari operatori regionali de apă-canal, situație care a afectat grav capacitatea sa de a-și onora propriile obligații. Instanța a constatat lipsa unei strategii eficiente de redresare și a unor soluții viabile pentru recuperarea datoriilor, în pofida duratei îndelungate a procedurii.
Când te gândești astăzi la apa care curge fără probleme în robinetele sorocenilor, greu îți vine să crezi prin ce a trecut apeductul din dealul Sorocii în urmă cu aproape două decenii. În 2006, ÎIS „Acva-Nord” era aproape paralizată – stațiile de pompare nu funcționau, instalațiile erau vechi, iar în unele încăperi creștea iarbă.
Tudor Panici povestește cum a fost nevoie de improvizații și eforturi pentru a pune sistemul pe picioare. Personalul era insuficient, echipamentele erau depășite, iar costurile energetice erau uriașe. În plus, lipsa unor proceduri clare și a unei coordonări cu autoritățile centrale făcea totul mai complicat.
„Când am venit la „Acva-Nord”, totul era într-o stare critică. Am adus apă de la fântână pentru a porni stațiile și am început să repar totul de la zero. La început erau peste 200 de angajați. Am redus numărul la aproximativ 100 și am reorganizat echipele pentru ca stațiile să funcționeze eficient. Chiar dacă părea imposibil, am pornit prima și a doua stație în decembrie 2006. A fost nevoie de răbdare, planificare și încredere că totul se poate redresa.”
Faptele relatate de fostul director surprind dificultatea momentului. Fiecare zi însemna muncă fizică și decizii pe care nimeni altcineva nu era pregătit să le ia. Sorocenii nu știau atunci că apa care ajungea în casele lor depindea de oameni care aduceau apa cu găleata, care reparau instalații cu resurse minime și care luptau să repornească un sistem aproape abandonat.
„Era nevoie să faci totul pas cu pas. Încă din primele luni, am înțeles că, fără disciplină, organizare și respectarea planului de renovare, sistemul nu va funcționa niciodată” continuă Tudor Panici. Proiectul de renovare a stațiilor de pompare a fost cel mai complicat și scump capitol al întreprinderii.
Motoarele de 1.500 kWh erau enorme și consumau foarte mult. Se conectau cu grijă, iar după o lună, când era nevoie de reparații, trebuia să fie oprite pentru profilaxie timp de 40 de zile. Nu era simplu, nici tehnic, nici teoretic.
Pentru a lua cele mai bune decizii, Tudor Panici a convins Consiliul Tehnic al Agenției „Apele Moldovei” și a cerut sfaturi de la Academia de Științe și de la instituțiile de proiectare. Astfel a început procedura de reproiectare, adaptând proiectele vechi pentru situația actuală.
Studiul de prefezabilitate, realizat de o companie din Olanda și completat de “Aqua Net” București, a costat 200.000 de euro. „Noi am făcut toate studiile locale, am rezolvat problemele care apăreau pe traseu și am început lucrările la noile pompe. Era esențial să terminăm înainte de iarnă, pentru că apa îngheață, iar lucrul în condiții de ger este extrem de dificil. Banii de la Fondul Ecologic s-au terminat rapid. A fost un an greu, dar am reușit să finalizăm lucrările esențiale.”
Pe lângă dificultățile tehnice, ÎIS „Acva-Nord” se confrunta și cu datorii uriașe către furnizorii de energie și clor. „Procedura de insolvabilitate a fost un alt obstacol. Datoriile către Red Nord, care ajunseseră la 52 de milioane de lei, includeau penalități enorme. A trebuit să negociem, să arătăm executorilor ce este esențial pentru funcționarea stațiilor și să ne asigurăm că nimeni nu rămâne fără apă. A fost un proces complicat și stresant, dar era singura cale să salvăm întreprinderea”, spune Panici.
Anii care au urmat nu au fost deloc mai ușori pentru ÎIS „Acva-Nord”. Întreprinderea trecea printr-o perioadă de insolvență. „Chiar nu știu câte întreprinderi au supraviețuit în Republica Moldova. Poate zece, din toate câte au trecut prin insolvență. Restul… pierdute. E o bătaie de joc”, își amintește fostul director.
Și totuși, ÎIS „Acva-Nord” a continuat să funcționeze, chiar dacă fiecare decizie era o luptă. Consumul energetic a fost atent monitorizat: 1,8 kW pe metru cub de apă, cu pierderi minime în rețea, sub 3%, uneori chiar 2%. În perioadele cu ape tulburi, când Nistrul aducea copaci, iarbă și alte impurități, filtrarea apărea ca o provocare uriașă. Apa murdară nu putea fi dată consumatorilor, iar forța necesară pentru a menține stațiile funcționale creștea exponențial.
Ani de zile, cheltuielile s-au adunat, iar datoriile au crescut până la 270 de milioane de lei. Și totuși, ÎIS „Acva-Nord” a rămas în picioare. Administratorii au cerut explicații și scutiri, au încercat să gestioneze totul prin insolvabilitate, iar procesul a fost lung și birocratic. Dar toate aceste obstacole nu au oprit echipa. S-au reparat pompele, s-au menținut stațiile în funcțiune, s-au făcut reparații esențiale, chiar și în condiții de iarnă și pandemie.
„Dacă erau operatori regionali atunci, multe dintre aceste probleme nu ar fi existat. Întreprinderea a stat 10 ani fără intervenții majore. Eu am vopsit, am întreținut, am făcut tot ce era posibil, dar infrastructura alimentării cu apă rămânea fragilă”, spune fostul administrator.
În 2016, traiectoria ÎIS „Acva-Nord” se schimbă radical. Curtea de Apel Bălți constată insolvabilitatea întreprinderii, la cererea SRL „RATIVESTCOM”. Insolvabilitatea nu înseamnă faliment, ci o procedură juridică care oferă șansa redresării: se desemnează un administrator, se stabilește masa credală, iar creditorii participă la elaborarea planului de restructurare. Planul este confirmat de Judecătoria Soroca în 2018, moment în care ÎIS „Acva-Nord” ar fi trebuit să-și stabilizeze situația financiară și să iasă din procedură. În realitate, procesul de restructurare se prelungește aproape un deceniu, cu ședințe repetate ale creditorilor și evaluări constante ale situației financiare.
Tot în 2016, Tudor Panici a fost demis ca urmare a procedurii de insolvabilitate. Chiar și așa, nu s-a retras complet din viața întreprinderii. A continuat să urmărească ce se întâmplă, să participe la ședințele creditorilor și la deciziile administrative, încercând să protejeze angajații și să salveze ceea ce mai putea fi salvat.
În pandemie, când ședințele se desfășurau online și accesul era strict controlat, Panici a continuat să fie prezent în mod activ: „Am umblat la ședințe, am votat de fiecare dată ca să scoatem întreprinderea din insolvabilitate. Dar, chiar și atunci când deciziile păreau luate, falimentul nu era un proces imediat. Calea prin judecată era lungă, lucrurile se mișcau încet, fiecare decizie avea nevoie de timp.”
Impactul asupra angajaților a fost sever. Fondul social nu era plătit la timp, iar mulți au rămas fără vechimea completă necesară pentru pensie: „Oamenii au rămas fără anii de stagiu. Mulți au pierdut luni, chiar ani de muncă. Tot ce ținea de deciziile agenției sau ordinile ministeriale rămâneau nerealizate.”
În ciuda dificultăților administrative și financiare, lucrările tehnice au continuat. Pompe, vane, clădiri, metal uzat – tot ce era necesar pentru ca apa să ajungă la consumatori a fost întreținut, chiar dacă în condiții dificile. Tudor Panici și echipa s-au asigurat că infrastructura vitală nu cedează, în timp ce procedurile legale și birocratice se desfășurau cu întârziere.
Am discutat și cu Eleonora Balțag, economist principal la ÎIS „Acva-Nord”. Ea a activat în întreprindere din 2008 și până în ianuarie 2026, marcând astfel o carieră de 17 ani în cadrul ÎIS „Acva-Nord”. A decis recent să se retragă din funcție din cauza vârstei înaintate și a problemelor de sănătate.
„Când am venit aici, am avut o colaborare foarte bună cu domnul Panici și cu tot personalul tehnic și ingineresc. Chiar dacă am ajuns la faliment, vinovată nu a fost conducerea, nici Tudor Panici, pentru că întreprinderea funcționa corect. Datoriile s-au acumulat din cauza neplăților consumatorilor. Tot efortul administratorului a fost să mențină lucrurile în ordine, dar multe probleme nu au putut fi rezolvate din exterior. El avea experiență enormă, dar chiar și așa, insolvența și acumularea datoriilor au depins de circumstanțe externe, nu de administrarea internă.”
La 15 ianuarie 2026, în cadrul unei vizite de lucru în raionul Soroca, premierul Alexandru Munteanu a răspuns la întrebarea redacției “Observatorul de Nord” despre situația ÎIS „Acva-Nord” și problemele legate de alimentarea cu apă.
„Sunt câteva lucruri care trebuie să le rezolvăm. Este vorba de investiții. Rețeaua de apeducte, spre regret, s-a deteriorat și în multe cazuri nu s-a reconstruit de pe timpurile socialiste. Este nevoie de investiții substanțiale” – Alexandru Munteanu, Prim Ministrul Republicii Moldova.
Premierul a atras atenția și asupra modului de gestionare a întreprinderii: „Operatorul, care se afla în proprietatea statului, a acumulat datorii și ceea ce am văzut nu a fost bine gestionat. Ca cineva care vine din sectorul privat, m-a șocat faptul că atâția ani nu s-a găsit o soluție. Cu cât problema este amânată mai mult, cu atât devine mai acută. Va trebui să găsim un operator capabil să gestioneze rețeaua. Dacă cel actual nu poate opera eficient, trebuie schimbat sau lichidat. Gestiunea și starea financiară sunt factorii de bază pentru succesul serviciului public” a mai adăugat Prim-Ministrul.
Dar să revenim la problemele economice ale întreprinderii. Economista Eleonora Balțag subliniază că, în ciuda dificultăților, ÎIS „Acva-Nord” a funcționat corect și fără pierderi: „Întreprinderea a fost gestionată bine, noi nu am lucrat niciodată în pierdere. Ca economist, am urmărit permanent situația și am ținut evidența cu grijă. Chiar dacă erau momente complicate, am fost la curent cu tot ce se întâmpla, am înțeles unde erau problemele și am căutat să le gestionăm cât mai bine. În ciuda trecerii anilor, situația datoriilor nu s-a îmbunătățit. Nu s-a hotărât nimic fiind în proces de insolvabilitate. Datoriile nu s-au micșorat, termenele nu s-au scurtat și, pozitiv, nu am văzut nimic. E păcat, pentru că au trecut prea mulți ani fără rezultate concrete.”
Balțag remarcă faptul că această situație a durat aproape un deceniu: „10 ani de venit, din 2015, de când a fost hotărârea judecătorească privind insolvența. În realitate, a fost mai mult un proces politic, decât unul economic. Totul a fost complicat, încâlcit, iar efectele asupra întreprinderii și angajaților s-au resimțit timp de mulți ani.”
Beneficiarii care se alimentau cu apă potabilă direct de la Întreprinderea Interrațională de Stat „Acva-Nord”, aflată în procedură de faliment, urmează să fie preluați de S.A. „Regia Apă-Canal Soroca”.
Potrivit unei notificări emise de administrația întreprinderii, începând cu 12 februarie 2026, „Acva-Nord” nu mai prestează serviciul public de alimentare cu apă potabilă pentru acești consumatori din Soroca. Decizia este legată de faptul că întreprinderea a fost declarată în stare de faliment la 11 decembrie 2025, iar din punct de vedere legal nu mai poate continua executarea contractelor cu consumatorii.
În document se precizează că obligațiile contractuale privind furnizarea apei potabile nu mai pot fi îndeplinite de „Acva-Nord”, iar contractele existente urmează să fie considerate încetate conform legislației în vigoare. Continuitatea serviciului public de alimentare cu apă va fi asigurată de S.A. „Regia Apă-Canal Soroca”, operator licențiat pentru prestarea acestui serviciu pe teritoriul municipiului.
În contextul lichidării ÎIS „Acva-Nord”, ANRE a convocat o ședință de lucru la 18 februarie 2026, la sediul instituției din Chișinău, cu participarea mai multor instituții implicate: Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Ministerul Mediului, Agenția Proprietății Publice, Î.I.S. „Acva-Nord”, Î.M. „Regia Apă-Canal Bălți” și S.A. „Regia Apă-Canal Soroca”. Scopul întâlnirii a fost clarificarea cadrului legal, asigurarea continuității furnizării apei și identificarea soluțiilor pentru depășirea situației create.
În perioada 2016–2020, întreprinderea a fost gestionată de cel puțin trei administratori diferiți, fiecare cu mandate scurte, iar rolul lichidatorului a devenit tot mai proeminent în clarificarea și recuperarea datoriilor.
„Oamenii, consumatorii, sunt direct afectați. Este păcat că se ajunge aici, pentru că tot ce s-a încercat a fost menținerea serviciului. S-au mai construit trasee noi, s-au racordat consumatori, dar tariful a crescut, iar nemulțumirea persistă”, spune economista Eleonora Balțag.
Astfel, chiar și după aproape două decenii de activitate, provocările legate de infrastructură, datoriile istorice și schimbările administrative continuă să modeleze funcționarea sistemului de apă din Soroca și împrejurimi, evidențiind fragilitatea și complexitatea gestionării serviciilor publice esențiale.
Preluarea consumatorilor de la ÎIS „Acva-Nord” de către S.A. „Regia Apă-Canal Soroca” se desfășoară pe baza unei notificări oficiale emise de administratorul procedurii de lichidare a întreprinderii aflate în faliment. Directorul tehnic al regiei, Igor Focșa, explică că notificarea a fost transmisă atât operatorului, cât și fiecărui consumator conectat la rețea.
„Este o activitate de notificare făcută la ziua de azi, totul este scris negru pe alb. După aceasta, s-a întocmit actul de predare-primire între operatori. Fără acest act, nimeni nu poate considera legală furnizarea apei către alți consumatori”.
Problema principală este respectarea cadrului legal: conform Legii nr. 303/2013 privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare, fiecare consumator casnic trebuie să dețină un pachet clar de documente pentru a beneficia de serviciu. „La ziua de azi, fără actele necesare, nu există o legalitate completă în furnizarea apei. Totul trebuie să fie clar documentat pentru a respecta legea. În plus, consumatorii agricoli conectați la rețeaua „Acva-Nord” nu ar avea dreptul legal de a prelua apă tratată, ci ar trebui să utilizeze surse proprii, cum ar fi apa de suprafață din Nistru, cu sisteme proprii de irigare. În lipsa documentelor și contractelor corespunzătoare, distribuirea apei către acești consumatori ar fi ilegală”, subliniază Focșa.
„Consumatorii primesc apă fără acte legale, fără licență sau autorizație. Contoarele sunt necertificate de zeci de ani și nu respectă standardele. Noi suntem obligați să respectăm legea și să ne asigurăm că totul este corect documentat. De ce agenția și proprietarii publici nu au intervenit mai devreme? Zece ani de restructurare și datoriile istorice nu au fost monitorizate. Acum, când se ajunge aici, apar conflicte și confuzie în rândul consumatorilor”.
Focșa a mai precizat că S.A. „Regia Apă-Canal Soroca” nu are datorii curente față de creditorii „Acva-Nord” și că tarifele aplicate consumatorilor sunt deja actualizate conform legislației, deși ajustarea tarifelor de către „Acva-Nord” în septembrie 2025 a creat pierderi temporare pentru regie.
Totuși timp de peste un deceniu întreprinderea „Regia Apă-Canal Soroca” a acumulat o datorie de circa 32 de milioane de lei către ÎIS „Acva – Nord”. La 1 ianuarie 2012 datoria era de peste 9 milioane de lei, în 2015 s-a majorat la peste 11 milioane, în 2020 peste 24 de milioane de lei, iar în ultimii cinci ani s-au mai adăugat încă opt milioane de lei.
Situația ÎIS „Acva-Nord” continuă să afecteze fermierii și consumatorii chiar și după ani de insolvență și reorganizări administrative. În raioanele Soroca, Sîngerei și Florești, fermierii care utilizează apa din conducta Soroca–Bălți pentru irigare s-au confruntat cu o nouă perioadă de incertitudine, cauzată de intrarea în procedură de restructurare a Î.S. „Acva-Nord”.
Secretarul de stat Vasile Șarban, împreună cu reprezentanți ai Legislativului și ai Agenției Naționale pentru Imbunătățiri Funciare (ANIF), s-a întâlnit la 4 martie 2026, cu agricultorii afectați pentru a discuta impactul notificărilor privind rezilierea contractelor de livrare a apei. Fermierii au fost informați că, pentru a continua să beneficieze de apă pentru irigare, trebuie să încheie contracte noi cu operatorii municipali licențiați, care aplică tarife aprobate de ANRE.
Această schimbare a ridicat îngrijorări majore privind creșterea costurilor și continuitatea furnizării apei în plin sezon agricol. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare s-a implicat pentru a identifica soluții care să garanteze accesul echitabil la apă pentru irigare, iar în perioada următoare vor avea loc ședințe de lucru cu instituțiile competente pentru a clarifica cadrul legal și a stabili măsuri practice de remediere.
Falimentul ÎIS „Acva-Nord” este un test pentru sistemul de furnizare a apei potabile din Soroca și împrejurimi. Deși speculațiile despre un posibil „atac raider” au prins ecou în spațiul public, realitatea este că până acum nu există dovezi care să confirme astfel de scenarii. În centrul atenției rămâne însă problema esențială – asigurarea serviciului public.
Tariful la apă și modul în care s-au gestionat datoriile în trecut rămân factori critici. O analiză economică detaliată ar putea clarifica dacă acumularea datoriilor a fost generată de tarife insuficiente sau de management defectuos. În orice caz, pentru comunitatea locală, întrebările esențiale rămân – cine va administra infrastructura, cum va fi menținută continuitatea serviciului și ce impact vor avea aceste schimbări asupra prețului apei?
Experiența ultimelor două decenii arată că provocările legate de infrastructură, datoriile istorice și schimbările administrative au modelat întotdeauna modul de funcționare a sistemului de apă. În această perioadă de tranziție, responsabilitatea autorităților și a noilor operatori licențiați este uriașă: trebuie să garanteze legalitatea, transparența și continuitatea serviciului, astfel încât locuitorii să nu fie niciodată lipsiți de accesul la un serviciu public esențial.
Continuarea furnizării și stabilitatea tarifului depind de capacitatea instituțiilor și operatorilor de a gestiona cu profesionalism moștenirea și resursele întreprinderii falimentate. Pentru locuitori, ceea ce contează cel mai mult rămâne simplu: apă curată, sigură și accesibilă, fără să mai fie nevoie să se întrebe cine răspunde și cine controlează sistemul.
Acest material a fost realizat în cadrul proiectului ,,Susținem mass media independentă și publicarea conținutului de calitate în Moldova”, implementat de către ERIM (IREX Europe) în parteneriat cu Proiectul Media “Cu Sens”, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și al Fundației Soros Moldova. Conținutul acestuia este responsabilitatea autorului și nu reflectă neapărat poziția donatorilor.
