Profil Electoral // Independenții 2025: lepădarea de partide, scandaluri la demisie și o nouă viață politică pe cont propriu

  În campania pentru Parlament 2025, pe lângă blocuri și partide, s-au „aventurat” patru independenți, în situația în care în Republica Moldova nu există niciun precedent în care un candidat independent să acceadă în legislativ. Toți cei patru se declară pregătiți să răstoarne istoria și să demonstreze că un deputat neafiliat poate realiza multe pentru țară. Este vorba despre doi foști fruntași ai două formațiuni politice – ex-președintele Platformei DA, Andrei Năstase, și fosta vicepreședintă PAS, Olesea Stamate. Vrea un fotoliu de deputat și ex-judecătoarea Victoria Sănduța, demisia căreia a fost subiect de discuții fierbinți. Rândul independenților este completat de Tatiana Crețu, juristă de profesie, dar mai puțin cunoscută publicului larg. Pentru a intra în Parlament, canidații independenți au nevoie de aproximativ 33.000 de voturi.

Andrei Năstase nu și-a luat o pauză prea mare după scrutinul prezidențial, la care a participat în calitate de candidat. Politicanul nu a reușit să acumuleze suficiente voturi pentru a o înfrunta în turul al doilea pe fosta sa colegă din Blocul ACUM, Maia Sandu.

Năstase a intrat în atenția publicului din Republica Moldova în 2015, atunci când pe fundalul fraudei bancare, împreună cu mai mulți lideri de opinie, jurnaliști și foști funcționari publici, a anunțat lansarea Platformei Civice Demnitate și Adevăr (DA), pe care ulterior a condus-o. Aceasta s-a transformat într-un partid politic de opoziție, cu orientare de centru-dreapta. Năstase s-a remarcat prin organizarea mai multor proteste antiguvernamentale, între 2015 și 2018.

De asemenea, a condus Grupul de inițiativă care a propus un referendum republican pentru modificarea Constituției, vizând alegerea și demiterea președintelui direct de către cetățeni, reducerea imunității parlamentare și limitarea numărului de deputați. Ultimul obiectiv este unul înaintat și în campania parlamentară din acest an.

În 2016, Andrei Năstase a hotărât să candideze la alegerile prezidențiale, având-o în calitate de contracandidată.pe Maia Sandu.

Însă, cu doar 10 zile înainte de ziua votului, a ales să se retragă din cursă și și-a exprimat susținerea pentru Maia Sandu, care, la acea vreme, era lidera Partidului Acțiune și Solidaritate.

„Au fost supărări și înainte de anunțarea rezultatele scrutinului, și acum, sunt diferite stări de spirit în cadrul unui partid. Mai multă lume consideră că aș fi avut mai multe șanse ca Maia Sandu. Eu cred însă că decizia a fost una corectă, am demonstrat întregii lumi – ați văzut și reacțiile de peste ocean, și reacțiile din Europa – că și în Moldova se poate face politică cu dragoste față de țară”, a declarat atunci Năstase.

 

În 2018, Andrei Năstase a intrat în cursa pentru funcția de primar al Chișinăului și a ajuns în turul doi al alegerilor, unde l-a avut drept contracandidat pe Ion Ceban, reprezentant al socialiștilor.

Deși Năstase a obținut 52,57% din voturi, scrutinul a fost invalidat de instanță, în urma unei contestații depuse de Ceban, invocând faptul că s-a desfășurat propagandă electorală în ziua votului. Ulterior, în octombrie 2019, după 16 luni de așteptare, Curtea de Apel a revocat această decizie și a validat mandatul de primar al lui Năstase.

Mandat scurt de deputat

În februarie 2019, Năstase a obținut un mandat de deputat, după ce a candidat atât pe circumscripția nr. 33, cât și pe lista Blocului ACUM. La scurt timp după intrarea în Parlament, a renunțat la acest mandat pentru a prelua funcția de ministru al Afacerilor Interne.

În toamna aceluiași an, a participat din nou la alegerile pentru primăria Chișinău, de data aceasta din partea Blocului ACUM (Platforma DA și PAS), dar a pierdut în turul doi, fiind învins de socialistul Ion Ceban, care a câștigat cu o diferență de peste 5%.

În cadrul alegerilor prezidențiale din 2020, Năstase, candidat din partea Platformei DA, a obținut doar 3,26% din voturi. În urmă cu trei ani, conducerea Platformei Demnitate și Adevăr, inclusiv Andrei Năstase, și-a dat demisia în cadrul Biroului Politic Național. După demiterea Guvernului Sandu, Andrei Năstase a rămas activ ca consilier în cadrul Consiliului Municipal Chișinău, având acest rol până în noiembrie 2023.

CV-ul nonpolitic

Portivit  anchetei Averile şi afacerile liderilor cu aspiraţii politice ai Platformei DA, în aprilie 2000, Năstase a fost numit vicedirector al Air Moldova, companie de stat care, în 2000, este reorganizată. În urma unui contract cu Administraţia de Stat a Aviaţiei Civile, o companie înregistrată în Germania, Unistar Ventures Gmbh, a preluat 49% din AIR Moldova contra sumei de 2,3 milioane USD. Celelalte 51% erau deţinute de Guvern. Compania nou-creată a fost declarată succesoare de drept a Air Moldova. Năstase a lucrat la Air Moldova până în august 2002, când instanţele de judecată au decis desfiinţarea întreprinderii moldo-germane AIR Moldova. Între părţi, respectiv firma din Germania şi Guvernul R. Moldova, a urmat un proces. Punctul final l-a pus CEDO, care, în decembrie 2008, a decis despăgubirea firmei fondate în Germania cu 6,7 milioane de euro. În faţa magistraţilor de la Strasbourg, Unistar Ventures Gmbh a fost reprezentată de avocaţii Vitalie Nagacevschi şi Andrei Năstase, cel care, din noiembrie 2002, deţine licenţă de avocat. Năstase a fost cunoscut ca apărătorul lui Viorel şi Victor Ţopa (proprietarul postului Jurnal TV), condamnaţi de justiţia din R. Moldova la închisoare. Victor Ţopa este şi naşul lui Andrei Năstase. Acesta, de altfel, a fost avocat şi în alte dosare de rezonanţă, dezvăluind de-a lungul timpului mai multe scheme dubioase din justiţie.

„Da, sunt finul lui Victor Ţopa. L-am cunoscut în 1998, iar în 1999 mi-a devenit naş de cununie. De atunci, suntem într-o relaţie foarte bună. Nu sunt însă dependent de el sau de altcineva. Mă ghidez de propriile principii. Victor Ţopa şi Viorel Ţopa sunt însă doar victime ale regimului şi nu sunt nici pe departe oamenii pe care-i prezintă o parte din presă”, susţine Andrei Năstase.

Năstase și Crucifixul

În luna septembrie a anului 2019, executând funcția de Mnistru al Afacerilor Interne, Andrei Năstase a decis să instaleze  un crucifix în incinta Ministerului Afacerilor Interne (MAI). La dezvelirea acestuia au fost invitați arhiepiscopii a două mitropolii din Republica Moldova, Mitropolia Moldovei și Mitropolia Basarabiei.

„Prin inaugurarea acestui crucifix amintim tuturor celor care activează în structurile MAI că oastea e creștină. Polițiștii, carabinierii, salvatorii, toți cei care poartă uniforma Republicii Moldova nu ar putea mișca nici măcar un grăunte fără puterea lui Dumnezeu și a Sfintei Cruci. Și mă bucură că de astăzi înainte, în sediul Ministerul Afacerilor Interne, depozitarul și apărătorul democrației și statului de drept, va dăinui un simbol care să ne amintească cât de trecători suntem și că toată autoritatea noastră nu ar valora nimic fără puterea hărăzită de Cel de Sus”, a spus Andrei Năstase.

La 16 decembrie 2019, Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității a decis că instalarea crucifixului în holul unei instituții însoțită de declarațiile ministrului de atunci Andrei Năstase, precum că „toți cei care poartă uniforma Republicii Moldova nu ar putea mișca nici măcar un grăunte fără puterea lui Dumnezeu și a Sfintei Cruci”, ar constitui acel comportament prin care un demnitar public, prin autoritatea sa, intenționat ar fi încercat să impună „celor care poartă uniforma Republicii Moldova” convingerea religioasă pe care o împărtășește.

Consiliul i-a recomandat lui Andrei Năstase să-și ceară public scuze, iar Ministerul Afacerilor Interne trebuia să înlăture simbolistica religioasă din holul instituției și să asigure protecția neutralității serviciului public și a principiului secularismului. În urma deciziei irevocabile din 17 februarie 2021, liderul Platfomei DA nu era obligat să aducă scuze publice pentru declarațiile sale din 2019.

Litigiu cu un jurnalist

Andrei Năstase l-a acționat în judecată pe jurnalistul Dumitru Mișin, învinuindu-l de defăimare. Totul, după ce, în cadrul dezbaterilor electorale la Prezidențiale, jurnalistul a întrebat dacă Năstase s-ar fi văzut cu Irina Vlah, Alexandr Stoianoglo și Natalia Morari într-un hotel din capitală.

La dezbaterile din 15 octombrie, Năstase a fost reprezentat de către colega sa, Inga Grigoriu. Aceasta a dat de înțeles că investigațiile la care se referea jurnalistul nu pot nicidecum corespunde adevărului.

Contactat telefonic, Năstase a negat informațiile prezentate și chiar l-a numit pe prezentator „un criminal, un killer politic și mediatic”.

A doua zi, politicianul a expediat jurnalistului și postului de televiziune o cerere prealabilă, solicitând despăgubiri de 1 000 000 de lei pentru prejudiciul moral cauzat. A concretizat că va dona sumă unui fond care sprijină presa liberă și independentă.

„Enunțurile calomnioase au fost exprimate cu rea credință, în mod premeditat, în contextul campaniei electorale, cu scopul de a mă defavoriza electoral, de a mă defăima și de a mă discretida în fața electoratului, insinuând asocierea mea cu persoane și poziții care care contravin calității mele de candidat independent, valorilor și viziunilor mele civice, politice și geopolitce”, a spus atunci Năstase.

La finalul dezbaterilor, Mișin și-a prezentat poziția.

Averea lui Andrei Năstase: terenuri, case din donații și datorii uriașe

În declarația de avere pentru anul 2024, Andrei Năstase și soția sa au raportat venituri de 90 de mii de euro, provenind de la o companie germană. De asemenea, Năstase a câștigat apropae 200 de mii de lei din oferirea serviciilor de asistență juridică. Familia deține șase terenuri extravilane, majoritatea obținute în 2010, fie prin cumpărare, fie prin donație. Năstase declară 10 imobile.

Cele mai recente achiziții (2023) sunt un apartament, de 670 mii euro, și două garajuri, fiecare dintre care a fost achiziționat cu câte 20 mii euro. Totodată, candidatul are în posesie un autoturism Volvo XC90, achiziționat în 2019 cu 41.750 EUR. Năstase a menționat și două datorii semnificative, de 350.000 EUR și 566.000 EUR, contractate în 2022, cu scadențe în 2027 și 2032. Primul împrumut este de la o persoană fizică, cu 0% dobândă.

Banii au fost împrumutați de la o bancă și un prieten pentru a-și cumpăra un apartament în Germania.

„Cea mai mare parte, 600 de mii am luat de la o bancă germană…500 și ceva de mii, pentru că o parte din bani i-am pus din creditul pe care l-am contractat aici, am mai vândut un teren. Am plătit o primă rată la bancă și iată așa am obținut un credit pentru a-mi cumpăra un apartament care să aparțină și feciorilor mei. Eu când am luat un împrumut, am pus casa mea în gaj. Casa din Chișinău, care costă un milion și ceva, nu știu care sunt acum prețurile, dar costă mai mult decât creditul contractat. Dacă nu voi reuși, voi vinde această casă din Chișinău și o să-mi iau un apartament mai mic și o să-mi întorc datoria”, a declarat Andrei Năstase.

Întrebat acum nouă ani de jurnaliștii ZdG de ce casă sa de lux din or. Codru, mun. Chişinău,  este înregistrată pe numele mamei sale, Anna, Andrei Năstase a declarat că niciodată nu a ascuns că are o casă.

„Imobilul a fost dată în exploatare în 2014, dar a fost construit mai devreme. Cred că, la vârsta mea, pot spune că sunt realizat, inclusiv financiar, după 13 ani de activitate în calAdaugăitate de avocat şi consultant, la zeci şi sute de persoane din ţară şi din străinătate. Am acumulat surse financiare necesare pentru a-mi cumpăra terenul şi a-mi construi o casă. Am trecut în ea acum patru ani, când încă nu era gata, după mai mulţi ani de trai într-un cămin, împreună cu familia şi doi copii. Dacă am fi avut o justiţie corectă, cred că aş fi reuşit să am mai multe. De ce casa nu e înscrisă pe mine? Chiar acum sunt într-un proces de judecată privind încălcarea onoarei şi demnităţii şi nu aş vrea să mă trezesc cu vreun sechestru pe casă, într-o ţară în care justiţia este controlată. Nu am ascuns nicicând că imobilul e înscris pe mama mea. Am făcut asta pentru a evita eventuale probleme”.

 

Olesea Stamate este licențiată în drept la Universitatea de Stat din Moldova și absolventă a programului de master în studii europene interdisciplinare la Colegiul Europei (Natolin) din Polonia. Până a se lansa în politică, Olesea Stamate a exercitat timp de mai mulți ani funcția de președintă și directoare de proiecte la Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER).

Stamate a fost numită în 2019 ministră a Justiției în Guvernul condus de Maia Sandu, lidera de atunci a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). În 2020, a devenit membră cu acte în regulă a PAS și vicepreședintă a formațiunii politice.

La alegerile parlamentare noi din 15 martie 2020, Olesea Stamate a fost candidata PAS în Circumscripția electorală uninominală nr. 38 din mun. Hîncești. Este devansată însă de medicul Ștefan Gațcan, reprezentantul socialiștilor.

În decembrie 2020, este numită consilieră în domeniul justiției a președintelui Maia Sandu, care câștigase alegerile prezidențiale.

La alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, Stamate candidează pe lista PAS și se alege cu un fotoliu în noul Legislativ. Au urmat patru ani în care a promovat mai multe proiecte legislative, a fost președinte al Comisiei juridice, numiri și imunități, dar și s-a despărțit de formațiunea cu care a intrat în Parlament.

S-a opus comasării

În februarie 2025,  un grup de deputați din fracțiunea PAS a înregistrat un proiect de lege ce prevede înființarea Procuraturii pentru Combaterea Corupției și Crimei Organizate, prin comasarea Procuraturii Anticorupție și PCCOCS:

„Prin această lege, oferim Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) și procurorului general instrumentele necesare pentru funcționalizarea noii procuraturi. În același timp, vom organiza consultări publice pe platforma parlamentară, la care vor participa reprezentanți ai Procuraturii Generale, ai CSP, ai Ministerului Justiției și ai altor instituții relevante, pentru a dezbate inițiativa și a identifica cele mai bune soluții”, spuneau autorii.

Chiar dacă Proiectul a fost votat pe 20 februarie, de către  61 de deputați. Cu o zi înainte de votul în parlament, în cadrul ședinței Comisiei juridice, numiri și imunități, reprezentanți ai diverselor instituții au  menționat diverse riscuri care reies din comasarea celor două procuraturi specializate. Șeful adjunct al PA, Octavian Iachimovschi, a opinat că fuziunea celor două procuraturi ar putea cauza un „dezmăț al criminalității”.

Au existat deputați în interiorul PAS care s-au opus, inclusiv Olesea Stamate.

Scandalul Hebel

Pe 25 martie 2024, portalul Anticoruptie.md a publicat investigația Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, având ca punct de pornire o serie de materiale publicate în presa străină accesibile în spațiul public.

În timpul investigării și verificării informațiilor privind presupusa incompatibilitate de funcții admisă în cazul președintelui Comisiei Pre-Vetting, a pierderilor financiare provocate de reforma Grefei Curții Internaționale Penale, pe care a administrat-o, dar și a unor neclarități din CV-ul său, autoarea investigației, Cornelia Cozonac, a solicitat și opinia deputatei Olesea Stamate care, la momentul selectării membrilor Comisiei Pre-Vetting, era președinta Comisiei juridice, numiri și imunități și o portavoce a reformei juustiției.

În investigație a fost publicat următorul conținut, fiind inserate și câteva citate extrase din declarațiile din timpul discuției. Discuția telefonică a avut loc pe 21 martie și a fost înregistrată pentru a avea proba declarațiilor pentru fact-checkingul investigației.

Pe 28 martie, la trei zile de la publicarea anchetei, Olesea Stamate a publicat un mesaj pe pagina sa de socializare în care a negat că ar fi oferit vreun comentariu în cadrul investigației.

Discuția a durat aproximativ 17 minute și a vizat inclusiv aspecte din activitatea comisiilor de vetting și pre-vetting și din cadrul unor audieri „cu scandal” din ultima vreme. Vom reda doar partea care se referă la subiectul investigației.

Olesea Stamate: „Ei au fost selectați de partenerii de dezvoltare, ne-au fost transmiși mai mulți candidați, dintre care noi deja am selectat. Ceea ce am putut face e să dăm sfoară în țară la experți pe care îi cunoaștem din țările UE (…), alți experți cunoscuți ca să vedem, mai degrabă partea de performanță a lor, mai degrabă unde au lucrat ei mai înainte și ce păreri sunt despre ei, mai puțin partea financiară… Practic, mizezi pe aspectul că în țările de unde vin ei sunt totuși niște reguli care se respectă”.

Cornelia Cozonac: „Eu am găsit niște informație nu chiar bună despre Herman von Hebel…”.

Olesea Stamate: „Știu, știu… adică nu știu ce ai găsit tu, dar noi am aflat niște lucruri despre activitatea lui în Albania, post factum, adică după ce el fusese deja numit. (…) Ce am aflat ulterior, pentru că informația nu e publică și nu s-a scris nicăieri, este faptul că el fiind în Albania, angajat expert tot ceva legat… nu știu… vetting… ceva de genul acesta, mai mult pe partea de monitorizare. Nouă ne-a spus cineva că el… adică nu a fost dat afară, dar nu i-a fost prelungit contractul. Am aflat, din păcate, post factum, pe datele de la Curte prima dată aud”.

Cornelia Cozonac: „Noi încercăm să găsim unde a fost el judecător și nu găsim…  (…)  „CV-ul deplin nu e nicăieri. Eu chiar l-am căutat, l-am cerut de la comisie și ei nu mi l-au dat deocamdată”.

Olesea Stamate: „Nu ți l-au dat? (…) Hai că eu mă uit dacă s-a păstrat CV-ul și ți-l dau. De acuma, nu știu ce să spun. Noi cu dânsul am avut mari probleme. El a fost omul în comisia asta care a frânat atât de mult lucrurile (…) Noi tare nu am fost fericiți cu el, noi abia așteptăm să scăpăm de el. (…) Dar acum… îți dai seama… voi o să scrieți cum știți mai bine… Investigațiile sunt investigații, dar îți dai seama că tot ce ține de vetting, pre-vetting nu e tocmai interesul nostru să arate prost. Și așa e foarte atacat exercițiul acesta. (…) Chiar ne-am fript cu Herman ăsta, a doua oară am încercat să fim mult mai atenți, am răscolit tot ce am putut răscoli”.

Legea Amnistiei și litigiul cu Recean

Un alt proiect care a stricat definitiv relațiile Olesei Stamate cu PAS este Legea Amnistiei. Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a exclus-o din formațiune în urma scandalului provocat de modificarările, care au deschis posibilități pentru eliberarea condiționată a unor persoane condamnate la închisoare pe viață.

Anunțul despre excluderea din partid a Olesei Stamate a fost făcut de președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu. Speakerul a declarat că excluderea a fost decisă de Biroul Permanent Național al PAS și este o poziție agreată majoritar. Decizia ar fi fost luată „în urma unei analize preliminare a impactului legislativ al unor amendamente promovate de Stamate în anii 2022–2023”.

„Din cauza unui abuz de încredere, am votat o lege modificată de o colegă, specialist în domeniu, a cărei bună credință nu a fost pusă la îndoială la acea vreme. Suntem conștienți de efectele grave ale acestei scheme puse la punct de-a lungul a mai multor ani. Azi, Olesea Stamate a fost exclusă din PAS. Îi cerem să-și depună mandatul de deputat, de care a făcut uz pentru a crea acest proces viciat. Prin amendamentele din iulie și noiembrie 2022, s-au creat premisele ca deținuții condamnați pentru crime deosebit de grave să beneficieze de un tratament legal preferențial și să fie eliberați. Unul dintre amendamente a eliminat obligativitatea demonstrării lipsei riscului de recidivă, iar altul a introdus explicit posibilitatea comutării pedepsei”, se arată în comunicatul PAS.

După anunțarea deciziei de excludere a sa din PAS, Olesea Stamate a scris că a primit cu înțelegere decizia conducerii PAS. „Înțeleg contextul politic și atacul informațional dur din ultimele zile, direcționat atât împotriva partidului, cât și împotriva mea personal, mai ales într-un an electoral sensibil”. Totodată, ea a spus că are „sufletul împăcat: toate acțiunile mele au fost corecte și legale”.

„Rămân devotată principiilor legalității, statului de drept și valorilor democratice. Cred că mai există moralitate în politică. Cred că mai există jurnaliști care respectă codul deontologic și principiile unei prese obiective. Cred în viitorul european al Moldovei. Cred în o politică curată, corectă și în interesul cetățeanului. Dumnezeu e Mare și le vede pe toate!”, a mai scris deputata.

Fosta președintă a Comisiei juridice și ex-membră PAS l-a acționat în judecată pe prim-ministrul Dorin Recean, după comentariile făcute de acesta în toiul scandalului Legii privind amnistia.

Dorin Recean a spus că „am fost recent la un pas de o catastrofă morală și instituțională”.

„Am văzut cum câteva amendamente — căci problema nu este în lege, ci în amendamente strecurate ulterior — puteau duce la eliberarea pe bandă rulantă a unor criminali periculoși. Al doilea factor esențial a fost abuzul din sistemul judecătoresc și din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor.Aplicarea abuzivă a legii în favoarea infractorilor a fost posibilă doar datorită unor amendamente introduse abil, într-un aparent cadru legal, prin complicitate tăcută. Astfel de scheme de viciere legislativă, pentru a favoriza criminali periculoși sau în detrimentul interesului public, nu trebuie să se mai repete niciodată”, a declarat premierul.

Stamate a replicat că declarațiile șefului Executivului sunt „destul de grele”.

„Sunt surprinsă că domnul premier nu mai numește în ședința de Guvern judecătorii, cum îi numea anterior. Chiar și eu am criticat obiceiul pe care și-l făcuse din numirea judecătorilor care, în opinia dumnealui, se făceau vinovați de adoptarea unor hotărâri potențial cu probleme. Văd că nu se repetă această practică. În cazul de față sunt dubii rezonabile cu privire la legalitatea anumitor hotărâri luate de unii judecători privind situația deținuților”, a spus Stamate.

Ulterior scandalului, deputaţii PAS au modificat din nou Legea amnistiei, astfel încât persoanele condamnate, cărora li s-a redus termenul de detenţie sau le-a fost schimbată pedeapsa, să nu poată fi fi eliberate condiționat, înainte de termen.

Și Stamate a publicat un filmuleț în care pretinde că prezintă „adevărul despre legea amnistiei, de la procesul de consultare, votare și promulgare până la consecințele ei”.

Disocierea de PAS

După excludere, Olesea Stamate a anunțat că se retrage din fracțiunea parlamentară PAS, dar nu renunță la mandatul de deputat.

„După o analiză atentă a tuturor circumstanțelor, am ajuns la concluzia că situația creată a fost rezultatul unei serii de factori și percepții care s-au suprapus, iar în acest context, am devenit o țintă în cadrul unor interese mai largi. Rămân deschisă să ofer explicații complete, documente și informații relevante privind activitatea mea – toate în spiritul transparenței și al responsabilității publice. Având în vedere decizia conducerii PAS de a mă exclude din formațiune și modul în care au evoluat relațiile instituționale în ultimele zile, anunț retragerea mea din fracțiunea parlamentară PAS. Îmi voi continua activitatea în calitate de deputat neafiliat, cu respect față de mandatul încredințat de cetățeni și în deplină conformitate cu principiile statului de drept”, a scris Stamate.

La sfârșitul lunii mai, Stamate a criticat PAS, după ce deputații au respins includerea pe ordinea de zi a ședinței plenare a proiectului privind înființarea unei comisii parlamentare de anchetă pentru a investiga eliberările unor deținuților condamnați pe viață.

„Credeam că împreună am fost într-o luptă sinceră pentru transparență, pentru dreptate și pentru justiție, dar se pare că valorile care au stat la baza acestei lupte și la baza creării acestui partid au fost puse pe pauză”, a declarat Stamate.

O lună mai târziu, a acționat în judecată PAS pentru că a fost „exclusă ilegal din partid”.

„Decizia de excludere din partid a fost luată de biroul politic național al PAS, într-un mod prin care încalcă flagrant prevederile statutare ale partidului”, a explicat aceasta.

Avere și interese

În Declarația de avere și interese depusă la CEC, Stamate raportează venituri de peste 230 mii de lei de la Parlament. Fosta depută declară trei terenuri agricole, o casă de locuit de peste 320 metri pătrați și un apartament în care deține 1/3 cotă. Familia Stamate deține un Porsche Macan, pe care l-a cumpărat în 2019, cu peste un milion de lei. Stamate a accesat servicii turistice și de agrement de 6500 euro la sfârșitul anului 2024, dar și a achitat peste 10 mii de euro pentru studiile copiilor.

În Parlament, Stamate spune că are de luptat cu Sărăcia, Statul slab și Lipsa Educației, dar și să asigure o justiție liberă prin retragerea controlului politicului asupra procurorilor, judecătorilor și neadmiterea imixtiunii în munca avocaților.

Fosta judecătoare Victoria Sanduța a depus cererea oficială de înregistrare în calitate de candidat independent la alegerile parlamentare din 28 septembrie pe 21 iulie. Într-o postare publică pe Facebook, Victoria Sanduța a transmis un mesaj mobilizator alegătorilor, adresându-se celor care, potrivit ei, „s-au săturat să fie furați, umiliți și mințiți”. A precizat că nu are sprijin politic, nu controlează instituții media și nu urmărește interese obscure.

„Niciun candidat independent nu a reușit vreodată, în toată istoria Republicii Moldova de la adoptarea Constituției, să ajungă în Parlament. Dar eu cred că acum e momentul pentru a scrie istorie. Totul e posibil! Cu sprijinul vostru. Cu oameni care s-au săturat să fie furați, umiliți, mințiți. Tot ce avem nevoie este curaj. Și îl avem”, a scris Sanduța.

Victoria Sanduța este fostă judecătoare a Judecătoriei Chișinău și fondatoare a Asociației „Vocea Justiției”, fiind cunoscută pentru criticile sale la adresa conducerii sistemului judecătoresc și pentru apărarea independenței magistraților.

Într-o scrisoare a Maiei Sandu adresată Consiliului Superior al Magistraturii se menţionează că, „în urma examinării declaraţiilor de avere”, judecătorii Victoria Hadîrcă, Silvia Slobodzean, Rodica Berdilo, Lorina Ciubotaru, Dragoş Crigan, Olga Ionaşcu, Veaceslav Martînenco, Victoria Sanduţa, Serafim Vasilache şi Angela Vasilenco deţin proprietăţi imobiliare şi bunuri mobile care „relevă discrepanţe vădite între venitul oficial şi cheltuielile înregistrate pentru obţinerea acestor bunuri, fapt ce indică bănuiala obţinerii unor venituri dubioase”.

În septembrie 2022, ea a fost eliberată din funcție prin decret prezidențial, împreună cu alți cinci judecători, după ce Consiliul Superior al Magistraturii a respins cererea de prelungire a mandatului său până la plafonul de vârstă. Potrivit unei scrisori transmise de Președinta Maia Sandu către CSM, decizia a fost motivată de existența unor „discrepanțe vădite între veniturile oficiale și bunurile deținute”.

Decretul a intrat în vigoare joi, 12 septembrie,după ce a fost publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Tot începând cu această dată, actul poate fi contestat în instanța de judecată.

Sanduța a respins acuzațiile, s-a declarat surprinsă de decizie și a afirmat că nu a avut sancțiuni disciplinare în cei cinci ani de activitate. A calificat refuzul drept ilegal și a anunțat că va contesta eventualele blocaje în instanță.

„Mă simt de parcă am luat Premiul II Simpatia Publicului (după bunul meu coleg, Valentin [Lastavețchi], Domnul să te aibă în Împărăția sa), iar juriul „profesionist” m-a exclus din cursă. Ceva îmi amintește asta, Hey ho! Let’s go! Justiție&Rock’n Roll”, a postat judecătoarea pe pagina sa de Facebook, distribuind un album al Anastasiei Lazariuc.

Victoria Sanduța le-a mulțumit persoanelor care i-au scris mesaje de încurajare și i-au telefonat după ce a fost făcută publică lista judecătorilor cărora președintele a refuzat să le prelungească mandatele până la atingerea plafonului de vârstă.

„Toți m-ați susținut. Ați apreciat munca mea pe parcursul acestor ani în funcție, părți pe dosare pe care le-am judecat. Cel mai interesant este că și cei care au pierdut procese mi-au scris cuvinte de mulțumire pentru actul de justiție și pentru felul cum i-am judecat!”.

„Pentru asta îi mulțumesc Președintei țării: mi-ați cauzat o mare bucurie sufletească! Vă urez sănătate și numai bine”, adaugă Victoria Sanduța, adresându-se șefei statului.

Avere și interese

În Declarația de avere și interese depusă la CEC, Sanduța a trecut salariul pe care l-a încasat de la Judecătoria Chișinău, înainte de a fi demisă. Este vorba despre 340 mii lei. Totodată, candidata a mai câștigat 50 de mii de lei de la SRL Success Games. Soțul său, medic de profesie, a avut venituri de peste 420 mii lei, în 2024. Veniturile familiei au fost rotunjite și din contul imobilelor, pe care le-au dat în locațiune. Este vorba despre 5700 euro și 6800 dolari. Sanduța a mai încasat 23 mii lei din drepturile de autor. Victoria Sanduța deține două terenuri agricole, o casă de locuit, un spațiu comercial, un apartament, dar și un garaj. Aceasta declară și două încăperi, cu o suprafață totală de 80 de metri pătrați. Candidata conduce o Honda CRV, procurată în 2020, cu 410 mii lei.

Victoria Sanduța declară că poate fi de folos țării din fotoliul de deputat.

„Dacă vrei o voce liberă, nu o mașină de partid, atunci votează Victoria Sanduța, Eu nu depind de partide, nu primesc comenzi și răspund doar în fața oamenilor. Pentru asta candidez”, a argumentat Sănduța.

Tatiana Crețu este juristă de profesie.  S-a născut în 1991, în Republica Moldova. La 19 ani a emigrat în Spania, unde erau stabiliți de mai multă vreme părinții săi. A revenit în țară  la sfârșitul anului trecut. Potrivit informațiilor de pe pagina sa de Facebook, și-a făcut studiile la Universitatea din Cantabria, unde s-a specializat în drept. Ulterior, a activat în calitate de profesor în cadrul aceleiași universități.

„Să mergi de unul singur în campanie nu este o vulnerabilitate, ci o asumare, responsabilitate”, spune Tatiana Crețu.

Candidata la funcția de deputat mai spune că întotdeauna a fost un cetățean activ, chiar fiind peste hotare, și că „i-a păsat mereu de ce se întâmplă acasă”.

„Voi continua această cale într-un mod diferit: nu doar ca simplu cetățean activ, ci ca unul implicat direct în politică. Nu vreau să devin „politician” în sensul clasic al cuvântului. Dimpotrivă, vreau să aduc oamenii cât mai aproape de întregul parcurs politic, pentru ca fiecare să simtă că vocea lui contează nu doar o dată la patru ani. Așa funcționează democrațiile europene spre care aspirăm: acolo există presiune socială, demisii de onoare, politicieni care își cer scuze atunci când greșesc. Am ales această cale pentru ca ceea ce ne-am dorit împreună în 2016, 2020 și 2021 să devină realitate. Pentru ca schimbările pentru care am luptat și despre care am scris aici să nu rămână doar texte cu like-uri, ci să se transforme în fapte”, mai spune Crețu.

Candidata s-a lansat oficial în campania electorală pe 3 septembrie, prin intermediul unui spot publicat pe Facebook și pe care l-a filmat într-o vie. Ea promite că, dacă va fi aleasă deputat, va asculta de cetățeni și va elabora legi în interesul lor.

„În centrul schimbării pe care o propun stă relația dintre cetățean și deputat. Deputatul nu este stăpânul R. Moldova, el nu este un simplu mecanism de vot în slujba unor persoane necunoscute sau a unor interese străine. (…) Decizia de a intra în politică și de a cere votul vostru este determinată de o singură convingere: Moldova are nevoie de oameni care să asculte cetățenii și să facă legile în interesul lor”, promite Crețu.

 

Crețu crede că „legea pune la dispoziția deputaților mult mai multe instrumente – pe care însă demnitarii noștri le-au valorificat prea modest”. Promite că, în calitate de deputat independent, va folosi fiecare drept legal pentru a aduce transparență în orice proces și în fiecare subiect important pentru oameni”.

Avere și interese

În Declarația de avere și interese pentru 2024, depusă la CEC, Crețu indică venitul din indemnizația pentru îngrijirea copilului, plătită de statul spaniol – 28 mii 550 euro, dar și 3 mii de euro din vânzarea unui automobil. Candidata a primit pe parcursul anului trecut și o donație de 10 mii euro. Familia candidatei locuiește într-un apartament de 69 metri pătrați, procurat în 2023.