Primăria municipiului Soroca anunța acum două luni că ar putea scoate la vânzare clădirea nefinisată de pe malul Nistrului, cunoscută în oraș și ca stația de canotaj. Aceasta deși se află într-un loc foarte bun, este abandonată de decenii, transformându-se în ultimii ani în toaletă și loc unde se adăpostesc uneori cei fără de casă.
Autoritățile publice locale au invitat cetățenii să participe la consultări publice privind acest proiect de decizie. Deși acest bun ar putea fi pus în calitate de contribuție proprie în cadrul unui proiect cu finanțare extrabugetară, autoritățile locale și unii funcționari au insistat în cadrul consultărilor publice că această construcție trebuie de urgență vândută. De ce oare? Funcționarii au negat că ar fi interese ascunse sau că deja se știe cine va pune mâna pe clădirea, dar au invocat că autoritățile nu vor putea face nimic aici pe motiv că infrastructura subterană nu permite.
Aș putea pune rămășag că cel care va cumpăra bunul va găsi soluții și nu-i va încurca nici infrastructura subterană și nici alte chichițe invocate de funcționarii din birourile primăriei.
Prețul normativ al terenului este suma de 650975 (șase sute cinzeci mii nouă sute
șaptezeci și cinci) lei, valoarea pe piață a terenului conform raportului de evaluare constituie suma de 1108076 (un milion o sută opt mii șaptezeci și șase) lei, iar a construcției nefinisate este de 449490 (patru sute patruzeci și nouă mii patru sute nouă zeci) lei.
Sunt sau nu interese ascunse în acest caz? Cred că vom vedea în câțiva ani.