Ștefan Răzvan, un personaj marcant al istoriei medievale românești, s-a remarcat printr-un destin excepțional. De origine mixtă, cu un tată de etnie romă și o mamă moldoveancă, el a reușit să urce pe tronul Moldovei datorită abilităților sale militare și loialității față de aliații săi. Istoria sa este una a curajului, trădării și a unei morți cumplite.
Ștefan Răzvan s-a născut în Moldova, dar și-a început cariera militară în armata polonă, unde a demonstrat o vitejie remarcabilă în conflictele cu rușii. Datorită acestor fapte de arme, a fost remarcat de regele Poloniei, Ștefan Bathory, care l-a avansat la ranguri înalte. Revenit în Moldova, s-a alăturat domnitorului Aron Vodă, fiind numit aga și comandant al gărzii de unguri. Prin influența pe care a dobândit-o asupra trupelor sale, a reușit să-l îndepărteze pe Aron Vodă și să preia tronul Moldovei în 1595.
Domnia sa a fost strâns legată de luptele antiotomane din acea perioadă. Răzvan Vodă l-a sprijinit pe Mihai Viteazul în campania sa împotriva Imperiului Otoman, contribuind la o serie de victorii importante. Cu toate acestea, alianțele instabile și interesele marilor puteri au dus la detronarea sa. Ieremia Movilă, susținut de polonezi și otomani, l-a capturat în bătălia de la Areni din 3/13 decembrie 1595.
Înfrângerea sa a fost urmată de una dintre cele mai crude execuții din istoria Moldovei. Ieremia Movilă a ordonat torturarea lui Răzvan, mutilarea acestuia și, în cele din urmă, execuția sa prin trasul în țeapă. Pentru a adăuga la cruzime, fratele său a fost decapitat în fața lui, accentuând caracterul barbar al represaliilor.
Deși domnia sa a fost scurtă, Ștefan Răzvan rămâne o figură emblematică a istoriei medievale românești. Ascensiunea sa, un caz rar în epocă pentru o persoană de origine romă, demonstrează că meritul militar și alianțele politice puteau depăși barierele sociale ale vremii. Tragedia sa reflectă brutalitatea luptelor pentru putere în acea perioadă, dar și complexitatea relațiilor dintre marile puteri care influențau destinul principatelor române.
La acest subiect ne-a vorbit tânărul Mihail Dragan din satul Chetrosu.
