Traumele psihologice provocate de pandemie au dus la creşterea numărului cazurilor de suicid. Potrivit studiilor locale şi internaţionale principalele motive sunt accentuarea crizei şomajului, problemele economice şi stresul cauzat de izolare. Pentru a preveni acest risc, psihologii vin cu recomandări.
INA CRASNOJON, psiholog: Nu în zadar depresia este boala secolului. Foarte multe persoane se confruntă cu tulburările depresive, în baza căruia apare sentimentul de tristeţe. Odată ce oamenii dezvoltă convingeri iraţionale – eu sunt nimeni, nimeni nu are nevoie de bine, oamenii se izolează, nu mai relaţionează. Unica soluţie, cea mai scurtă, este să-şi pună capăt zilelor.
Problemele familiale sau situaţia financiară grea sunt alte motive care duc la suicid. Însă de cele mai multe ori, motivele rămân necunoscute.
INA CRASNOJON, psiholog: Cel mai mult pe mine mă sperie numărul mare de cazuri în rândul adolescenţilor. Cei care nu au un grup de suport şi au nevoie să fie cineva alături, să-i ajute. Nu au grup de suport şi se gândeasc că în felul acesta va atrage atenţia.
Datele Inspectoratului de Poliţie mai arată că adesea, cei care recurg la un asemenea gest necugetat, sunt persoane fără ocupaţie.
Psihologii spun că anul 2020 a fost unul al marilor provocări. Ei ne îndeamnă să nu fim indiferenţi faţă de emoţiile şi comportamentul celor din jur şi să ştim să cerem ajutor atunci când o cere situaţia.
INA CRASNOJON, psiholog: Eu sugerez tuturor persoanelor care avem familii, prieteni, să monitorizăm, să fim foarte atenţi la gândurile, la ceea ce exprimă persoanele din jurul nostru. Să fim foarte atenţi la comportamente, pentru că asta e foarte uşor de remarcat.
Potrivit UNFPA Moldova, pentru redresarea situaţiei privind bunăstarea psiho-emoţională a populaţiei ar fi bine să se implice şi autorităţile naţionale. Acestea trebuie să elaboreze şi să implementeze mult mai activ politici, programe şi măsuri de suport pentru toate categoriile de populaţie.
