Dacă cineva credea că la 24 februarie se termină lumea și că cutare sau cutare va trebui să-și facă harachiri, poate răsufla ușor — viața merge înainte, oricât de amară ar fi aceasta pentru unii și oricât de dulce ar fi pentru alții. De altfel, nu pot zice că rezultatele scrutinului au fost, sută la sută, cele așteptate de toată lumea și că fiecare a luat ceea ce merită, dar ce rost mai are să fluturi din pumni după ce trenul a plecat… Fără îndoială, în cele câteva săptămâni de agitație electorală s-au ars poduri și s-au înregistrat mai multe încălcări, dar nu ține de competența mea să dau note — pentru aceasta este o armată întreagă de observatori naționali și internaționali, eu aș putea doar să dau frâu liber fanteziei și să propun, grație oportunității pe care mi-o acordă funcția ocupată, câteva posibile scenarii cu privire la viitorul legislativ (având la mână datele preliminare cu privire la componența parlamentului care urmează să se instaleze). Scenarii în care, cu părere de rău, nu-și vor găsi locul adevărați coloși politici, cum ar fi PCRM, PLDM, PL sau PN, or aceștia, se pare, au pierdut contactul cu politica (ne)bună moldovenească.
SCENARIUL I: GREU DE REALIZAT, DAR NU IMPOSIBIL: Partidul Democrat le „sucește” mâinile socialiștilor și împreună rezolvă problema: 31+34=65, la care se mai adaugă 7 voturi ale Partidului Șor și, de ce nu?, cele 3 voturi ale independenților. Cu o astfel de majoritate actuala guvernare va face ce vrea, cum vrea, cât vrea și cu cine vrea. Un astfel de mariaj însă este greu de imaginat, după ce guvernarea s-a pus la cuțite cu președinția și, mai nou, nu le-a permis jurnaliștilor ruși să realizeze un interviu cu Igor Dodon, trimițându-i acasă de la aeroport, iar Șor i-a aruncat în nas, aceluiași Dodon, geanta cu care, chipurile, i-ar fi cărat bani și nu o singură dată. Astfel, este greu să crezi că cineva din acest triumvirat va călca pe propriile orgolii și, pentru „fericirea poporului”, va renunța la propriile principii și valori. Ca să nu mai zic că acolo unde vine cu pâra Șor miroase mai mult a pușcărie decât a coaliție.
SCENARIUL II: GREU, DAR… POSIBIL. Partidul Democrat merge pe calea desenată recent de Renato Usatâi care, după cum ne demonstrează istoria mai recentă, nu spune doar baliverne și câteodată mai nimerește și în țintă — adică, PDM ademenește vreo 14-15 socialiști care, chipurile, sunt gata să răspundă afirmativ propunerii democraților și vreo 8-9 deputați de la ACUM care, conform aceluiași Usatâi, stau deja pe valize și așteaptă „ordinul”. Numai nu vă grăbiți să afirmați că așa ceva este imposibil și chiar vă rog să nu spuneți ceva despre beton sau altfel de aliaje feroase și neferoase, fiindcă în Republica Moldova orice este posibil. Mai cu seamă atunci când pe tapet este pusă fericirea mea și a Dumneavoastră.
SCENARIUL III: ABSOLUT FANTASTIC, DAR… Partidul Socialiștilor din Republica Moldova își amintește de vremurile (ne)bune, pe când Andrei Năstase și Igor Dodon împărțeau aceeași tribună protestatară și propune unei componențe a actualului BE ACUM, și anume PPPDA, niște condiții de colaborare de nerefuzat. Sau, poate, PPPDA propune același lucru PSRM-ului, fiindcă în lupta cu concurentul politic „de moarte” toate combinațiile ar putea fi bune. Și din nou vă rog să nu mă învinuiți pe mine de miopie politică sau, ce este și mai rău, de sclipuirea unor scenarii demne de casa de nebuni. Mai bine să ne aducem aminte cu toții de dezbinarea PCRM-ului: dacă 4-5 ani în urmă ne spunea cineva că de la Voronin vor pleca Tcaciuc, Sârbu, Stepaniuc, Reșetnicov, Dodon, Muntean, Petrenco, Ivanov și atâția alții, îl consideram verde nebun, nu-i așa? De ce atunci ar trebui această coaliție, PSRM — PPPDA să fie fantastică? Mai cu seamă, dacă ținem cont și de faptul că deja se fac presiuni asupra BE ACUM, de către societatea civilă, de a merge la contact temporar (???) cu PSRM-ul. Or, fără „dar…” mi se pare doar un singur scenariu — coalițiile dintre PDM și PAS, PSRM și PAS!
SCENARIUL IV: REALIST ȘI UȘOR DE REALIZAT. Toate formațiunile cu multe mandate, în deplină componență, rămân pe poziții (nu se vând și nu se cumpără, nimeni nu trădează), Șor și independenții înghit în sec, se creează o situație de criză și se anunță alegeri parlamentare anticipate. Paradoxal sau nu, dar acest scenariu (logic, de altfel) nu-i este convenabil PSRM-ului și BE ACUM, fiindcă aceștia nu vor dori să dea vrabia din mână pe cioara de pe gard. Cine știe la ce poți să te aștepți într-un nou scrutin, chiar dacă nimeni nu va spune în glas acest lucru. Nu același lucru se poate spune și despre PDM, care în cadrul unor alegeri anticipate ar avea toate șansele să-și îmbunătățească rezultatul obținut la 24 februarie. Or, scrutinul se va petrece, cu siguranță, în aceeași zi cu alegerile locale, iar faptul că actuala guvernare controlează circa 800 de primării mă scutește de orice alte comentarii.
Fără îndoială, sunt posibile și alte scenarii, mai mult sau mai puțin plauzibile, dar… vă las pe Dvs. să dați frâu liber imaginației.
