Strămoșii noștri, copleșiți de frumusețea regiunii, au decis să se așeze în acest amfiteatru natural, chiar pe malul Nistrului. Dar orașul nostru a cunoscut de-a lungul secolelor zeci de inundații, unele dintre care au adus transformări mai mici sau mai mari în infrastructura Sorocii. Râul, care a fost de-a lungul timpului hotarul Țării, era sursă de apă și alimentație, loc de răcorire, dar din când în când și pericol de potop. Ultima inundație a Sorocii a avut loc acum 10 ani, când apele Nistrului au inundat o regiune a orașului. Cu natura, desigur, nu te pui, dar ținând cont de inundațiile anterioare ale Sorocii și practica unor orașe riverane, am putea face municipiul nostru mai sigur, cu o infrastructură pregătită și pentru astfel de cazuri.
Vasile Popușoi s-a născut în satul Cosăuți, a învățat la Soroca, iar acum 55 de ani s-a stabilit cu traiul în orașul nostru. Ține minte și acum inundațiile din primăvara anului 1967, când apele au intrat iarăși în Soroca. “Nu am prins inundațiile din 1932, dar am auzit că atunci ghețarii distrugeau totul în calea lor, ei pluteau cu viteză la vale și dădeau jos casele. Atunci nu erau ca acum case din piatră, dar din saman. Țin bine minte inundațiile din primăvara anului 1967, apa a ajuns până la actuala stradă Vasile Alecsandri. Construcția zidului de protecție de pe malul Nistrului a început abia pe vremea lui Ivan Șincari, fost președinte al raispolkom-ului de cândva. În tot cazul, până atunci erau șanțuri pe unde se scurgea apa. Partea din vale a orașului Soroca și mai ales intrarea în oraș este zona cu pericol sporit de inundații. Apa de la podul lui Bechir vine încoace. Uneori ajunge și-n curțile oamenilor care locuiesc în această zonă a localității noastre. Am observat acest lucru de câteva ori în timpul inundațiilor”. Mergem cu domnul Popușoi prin zona de jos orașului care este cea mai predispusă inundațiilor. Bărbatul dorea să-mi arate canalele de scurgere a apelor pluviale de pe strada Constantin Stere, care în locurile unde sunt descoperite par mai degrabă un hibrid între grădina botanică și gunoiște. “Uitați-vă la aceste canale de scurgere a apelor pluviale din Soroca, în ce stare sunt ele?, îmi arată interlocutorul. Ele seamănă mai degrabă a gunoiște. Ar trebui mai întâi curățite, apoi acoperite peste tot cu beton, la fel cum este în anumite locuri. Noi tot timpul vom avea neplăceri cu străzile chiar și după ploi, nu-i neapărat să vină apa din Nistru, fiindcă nu ne gândim la scurgerea apei. Aruncăm bani în reparația străzilor, dar nu facem nimic pentru scurgerea apei. Iar când sunt inundații, apa ajunge și până la policlinică”. Și într-adevăr, canalele de scurgere cu greu fac față ploilor abundente, cum a fost în această vară, iar în fața inundațiilor sunt într-adevăr neputincioase. Ce-i drept, în ultima lună autoritățile locale au curățit aceste canale, în special în preajma străzii Ion Creangă, iar în această săptămână s-a lucrat pe străzile Gheorghe Asachi și Mihail Sadoveanu. Îl întreb pe domnul Popușoi ce ar trebui să facem, în opinia dumnealui, pentru a face față altor inundații. “O soluție pe care o văd eu ar fi ca zidul de protecție să fie extins până la podul lui Bechir și să fie un pic mai înalt. Ca să nu dea drumul la apă să intre prin acea zonă a orașului. Dar o parte din apă intră în oraș înapoi prin canalele de scurgere a apei și îneacă unele case din vale”.
Am discutat la acest subiect și cu primarul municipiului Soroca, Victor Său, care era la conducerea primăriei și în timpul inundațiilor de acum un deceniu. L-am întrebat dacă municipiul Soroca este pregătit în prezent să facă față provocărilor naturii. “Orașul la ziua de astăzi este pregătit de astfel de situații excepționale, dacă, Doamne ferește, apar. Deja depinde de volumul de apă și înălțimea cu cât se ridică nivelul apei în râul Nistru. În 2008, a fost o neînțelegere între responsabilii de la barajul Novodnestrovsc și nu s-au dus din timp tratative cu guvernul, ceea ce a dus la faptul că rezervele de apă la acest dig au depășit toate normele și ei au fost nevoiți să deschidă (ecluzele — n.a.) la maximum. Atunci au fost inundate nu doar localități din Republica Moldova, dar și din Ucraina. Noi atunci am reacționat prompt, am ridicat diguri cu saci de nisip, dar aceasta nu a oprit apa, deoarece ea a mers deja pe deasupra. Partea de jos a orașului Soroca pe o suprafață aproximativ de 8 hectare a fost inundată, inclusiv a ajuns și la stadionul orășenesc. Apa s-a ridicat și prin afluenții Nistrului și a intrat în oraș și prin sistemul de canalizare și cel de scurgere a apelor pluviale. Atunci când în partea de jos a orașului apa mergea deasupra digului, nu mai era posibilitate de a opri această situație”. Cât privește soluțiile pentru a evita inundarea orașului sau măcar pentru a face față situațiilor excepționale, Victor Său consideră că ar fi câteva. “ Prima soluție ar fi colaborarea cu colegii de la barajul Novodnestrovsc ca să mențină permanent situația sub control și să nu mai dea drumul la un așa mare volum de apă. Desigur, cu natura nu poți lupta, dacă încep ploi torențiale, evident că noi trebuie să fim pregătiți să evacuăm oamenii de pe terenul care este posibil să fie afectat. Și pregătiți anume cu spațiu locativ pentru sinistrați, o ospătărie unde vom putea să-i hrănim și, nu în ultimul rând, să avem transport pentru a le evacua bunurile. Toate aceste lucruri le avem, nu o dată am lucrat, inclusiv și la aplicațiile din 2017 de lângă vamă. Sorocenii trebuie să știe că zidul de protecție este foarte important, dacă apa vine cu putere mare, acesta micșorează cazurile de distrugere a caselor. Situația este proastă unde un agent economic a distrus acest zid, știu că se ocupă procuratura de aceasta, dar rămâne ca organele abilitate să-și expună părerea. În rest, noi facem totul ca să-l întărim și să-l menținem tot așa cum a fost”. Totodată, primarul a menționat că la lucrările de reconstrucţie a falezei râului Nistru pe segmentul din preajma Cetăţii Soroca ce au loc în prezent se face și întărirea digului.
Va urma.
Prima parte a articolului o găsiți aici:
