Cum reușește localitatea Măgdăcești să-și rezolve problemele? A mutat satul online și comunică mult mai des decât ar face-o față în față. Grupul satului pe Facebook astăzi servește ca platformă de comunicare, loc unde sunt raportate problemele, unde se analizează soluțiile și unde se pune presiune pe autorități.
Grupul „Măgdăcești” avea pe atunci doar 300 de membri. Gheorghe a găsit creatorul și l-a convins să-i transfere grupul în administrare. „De atunci, eu l-am transformat, pur și simplu, într-o platformă de comunicare socială independentă cu principii și reguli”. Astăzi, grupul are peste 2200 de membri.
Gheorghe spune că o problemă importantă care a fost rezolvată în urma postărilor de pe grup a fost mirosul neplăcut de la stația de epurare, când apele reziduale erau deversate în râulețul care traversa un cartier al satului. „Această problemă a fost remediată, însă după asta a devenit o problemă pentru satul vecin”, spune tânărul. În acel moment, grupul „Satul Porumbeni” de la care Gheorghe s-a inspirat a făcut presiune publică intensă pentru a soluționa problema apărută.
Un alt exemplu de bună funcționare a comunităților online a fost atunci când grupul „Măgdăcești” a comunicat despre posibila construcție a unui bloc locativ de 7 etaje pe drumul central al localității. „Subiectul a fost mediatizat online înainte ca consiliul să ia vreo decizie. S-a făcut un sondaj pe grup, care a arătat cât de negativ era privită ideea”, concretizează Gheorghe. Astfel, proiectul de avizare pentru construcția blocului a fost oprit.
În general, tânărul recunoaște că autoritatea publică locală a fost foarte receptivă. „Când sunt postări cu problemele satului, se etichetează primarul, primăria și de cele mai multe ori apare și un răspuns oficial. De aceea, pentru Măgdăcești acest instrument este constructiv și eficient”, concluzionează administratorul.
„Aici toți au de câștigat. Și cetățeanul, că este informat la timp și nu post factum, și APL, care pot să înțeleagă mai bine părerea cetățeanului. Totul duce la un proces ce îmbunătățește calitatea deciziilor luate, unde într-adevăr se ține cont de părerea majorității”.
Ceea ce-l motivează pe Gheorghe să continue activitatea grupului este că îi pasă mult de ce se întâmplă în societate, iar grupul îi oferă posibilitatea să se implice și să mai facă ceva pentru țară, în afară de impozitele pe care le achită statului.
Satul vecin – sursă de inspirație
Grupul din satul vecin, Porumbeni numără peste 1600 de membri și a fost creat în 2015, având motto-ul „Să dezvoltăm împreună localitatea în care locuim!”.
Despre problema legată de mirosul neplăcut menționată mai sus am discutat și cu unul dintre administratorii grupului „Porumbeni”. Pentru rezolvarea acesteia însă a fost nevoie de trei-patru ani. „Prin intermediul grupului, noi am presat autoritățile foarte mult. Am făcut două-trei adunări publice, am chemat jurnaliștii, a venit Inspectoratul Ecologic. Și, recent, primăria Măgdăcești a prelungit țeava de canalizare și nu mai miroase atât de puternic [în Porumbeni]”, explică unul din administratori.
Cum funcționează un grup comunitar
Gheorghe Negura recomandă celor care vor să creeze o comunitate online a localității să stabilească și să respecte niște reguli și principii pentru buna funcționare a grupului. În primul rând, potrivit tânărului, persoana care va crea grupul să nu aibă ambiții politice. „Majoritatea grupurilor de acest gen sunt de regulă controlate de APL, primari sau concurenții primarilor și informația se cenzurează”, spune Gheorghe, adăugând că administratorii unui asemenea grup trebuie să fie ghidați doar de dorința de a se implica civic în comunitatea locală. „Bani de aici nu apar și oricum consumă timp”, ține să clarifice din start. În al doilea rând, este nevoie de un regulament clar.
Un avantaj al grupului „Satul Porumbeni” este faptul că are un consiliu de administrare format din 8 administratori. Datorită acestui fapt, sarcinile sunt împărțite și fiecare are responsabilitatea sa. Totodată, existența consiliului asigură și pluralismul de opinie. „Noi avem un chat comun cu toți acești oameni și când membrii fac postări, noi discutăm despre postări și votăm dacă le publicăm sau nu”, explică unul din administratori.
Alte grupuri pe Facebook care servesc ca instrumente de democrație locală
Un alt grup online al unui sat pe care nu pot să-l trec cu vederea este „Comunitatea Trușeni”, care a fost creat în 2014. Comunitatea a devenit mult mai activă din 2018, când în localitate au avut loc proteste și s-au strâns semnături pentru rezolvarea problemei transportului public. Atunci grupul a servit ca o platformă de comunicare între localnici, dar și ca platformă care a pus presiune pe autorități să rezolve problema.
De exemplu, AICI poți să vezi cum cineva se spală în ploaie, în lipsa apei de la robinet. Această postare servește și ca un semn de protest împotriva autorităților locale care nu rezolvase în timp util problema.
De asemenea, puteți urmări activitatea grupurilor următoare, pentru că veți găsi conținut interesant: *Vîşcăuţi – meleag străbun* – grup al satului Vîșcăuți, Orhei; „Orașul Soroca”; „Cu dragoste de Molovata Nouă” – grupul satului Molovata Nouă, Dubăsari (situat pe malul stâng al Nistrului); „Durlești City!” – grupul orășelul Durlești, aflat în suburbia Chișinăului, Ialoveni – orașul soarelui; Colonița; Bardar oficial; Susleni (Orhei) și altele.
