Creștinii ortodocși de stil vechi îi sărbătoresc astăzi pe Sfinții Trei Ierarhi – Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur, care sunt considerați unii dintre cei mai mari teologi creștini. Cu această ocazie, în lăcașurile sfinte din țară sunt oficiate servicii divine. Cei trei mari dascăli ai creştinătăţii – Vasile cel Mare, Ioan Gură de Aur şi Grigorie Teologul au trăit în secolul al IV-lea. Aceștia au studiat la cele mai înalte şcoli din Alexandria şi Atena, fiind admiraţi de marile personalităţi ale vremii, pentru înțelepciunea lor. Cei trei şi-au dăruit averile Bisericii şi săracilor şi s-au dedicat slujirii lui Dumnezeu, mai întâi ca monahi, iar apoi ca înalţi ierarhi şi dascăli.
Sfântul Vasile cel Mare
Sfântul Vasile cel Mare a fost totodată păstor al mirenilor, dar şi mare îndrumător al călugărilor. Cele mai vestite cuvântări ale lui, din amvon, sunt tâlcuirile la Cartea Facerii şi tâlcuirile la Cartea Psalmilor. Cât priveşte rânduielile date de el călugărilor, acum 16 veacuri, ele dăinuiesc şi astăzi. Vrednic de însemnat este locul pe care Sfântul Vasile îl dă muncii, alături de rugăciune, în viaţa călugărilor.
Cu adevărat, învăţător al mirenilor, el uneşte cuvântul cu fapta, chemând pe cei bogaţi să sprijine aşezămintele creştine întemeiate de el pentru ajutorarea săracilor, a bolnavilor, a tuturor celor slabi şi neputincioşi din cetate.
Sfântul Vasile cel Mare şi Sfântul Ioan Gură de Aur s-au străduit şi cu înfrumuseţarea şi desăvârşirea Sfintei Liturghii din timpul lor, lăsând Bisericii Răsăritene cele două Liturghii care le poartă numele şi care se săvârşesc în Biserica Ortodoxă până astăzi.
Sfântul Grigorie Teologul
(Sfântul Grigorie de Nazianz) a folosit puterea cuvântului în chip minunat.
Orator înnăscut, poet şi mare teolog, Sfântul Grigorie şi-a câştigat renumele de „Cuvântătorul de Dumnezeu”, adică „Teologul”, tălmăcind pe înţelesul oamenilor din timpul său, taina Sfintei Treimi.
Chemat la Constantinopol, cetate care căzuse atât de mult în rătăcirea lui Arie, încât nu mai rămăsese în ea decât o singură biserică ortodoxă, biserica Învierii, după cinci ani de cuvântări în această biserică, starea lucrurilor s-a răsturnat şi în toată capitala nu mai era decât o singură biserică a adepţilor lui Arie, toate celelalte redevenind ortodoxe.
Pentru aceasta a şi fost ales arhiepiscop al Constantinopolului. Puţini teologi au ajuns la înălţimea şi la adâncimea teologiei lui. Cele mai vestite dintre cuvântările lui sunt Cele cinci Cuvântări Teologice, ţinute de el în biserica Învierii din Constantinopol.
Sfântul Ioan Gură de Aur
În ceea ce priveşte pe Sfântul Ioan Gură de Aur, acesta a folosit amvonul mai ales pentru învăţarea mirenilor, chemându-i pe toţi, de la cei mai smeriţi, până la cei mai semeţi, la pocăinţă şi la milostenie, îmbărbătându-i şi dojenindu-i, dând ca pildă viaţa sa de nevoinţă, dar şi de dârză bărbăţie.
A fost socotit cel mai iscusit predicator pe care l-a avut Biserica. Drept mărturie a cuvântărilor lui, el a lăsat Bisericii Tâlcuirea Evangheliei după Matei şi Tâlcuirea celor 14 Epistole ale Sfântului Apostol Pavel. Tâlcuirile lui sunt o adevărată Evanghelie practică.
Tradiții și obiceiuri
În această zi, creștinii ortodocși țin câteva tradiții și obiceiuri străvechi, pentru spor, noroc și sănătate.
Sărbătoarea Sfinților trei Ierarhi este dedicată reconcilierii: acum se sting conflictele și se împacă rudele după lungi dispute. Mai mult, proiectele comune concepute în această zi între rude și prieteni vor aduce prosperitate în căminul lor.
În această zi, este bine să dăm de pomană o candelă sau o lumânare, pentru ca tot anul viaţa noastră să fie luminoasă. Le poți oferi rudelor, prietenilor, dar și persoanelor străine sau nevoiașilor. Se spune că lumina lor ne va călăuzi pașii, ne va ghida prin viață și vom urma calea cea bună și dreaptă. Candela sau lumânarea ne vor feri de rele și păcate.
Potrivit tradiţiei, azi nu este bine să împrumutăm lucruri din casă, pentru a proteja căminul de pagubă. De asemenea, nu trebuie să facem treburi casnice: să nu măturăm în gospodărie și să nu spălăm rufe. Respectând aceste interdicții, evităm pericolul de înec, accidentele care aduc infirmitate și întâmplările violente în viața rudelor. Se mai spune și că nu este bine să aruncăm resturile de mâncare pentru că nu vom avea spor la muncă.
În numeroase zone din ţară, în ziua sărbătorii se împart ofrande pentru morţii din familie, neîmpărtăşiţi: gospodinele fac colivă merg la biserică s-o sfinţească şi apoi împart pachete cu alimente. Se oferă colivă, fructe şi peşte la trei bărbaţi, în memoria rudelor decedate.
În ziua praznicului, fiecare mamă care are o fată de măritat respectă sărbătoarea: nu prestează munci gospodăreşti şi se roagă la biserică pentru norocul fiicei sale. Pentru a afla care este ursitul lor, fetele trebuie să mănânce pâine cu sare. Seara, în vis, tânărul care le aduce apă să bea, acela va fi soţul ei. Tradiția spune și că Sfântul Grigorie Teologul este apărătorul văduvelor și vine în ajutorul celor care îi cer ajutorul.
În ziua de prăznuire a celor Trei Ierarhi sunt benefice pelerinajele în lăcaşurile de cult, care poartă hramul Celor Trei Sfinţi. Tot în această zi, este bine să fie ajutaţi copiii săraci, care doresc să devină preoţi. Pentru spor şi pentru sănătate, la masa sărbătorească se consumă peşte şi fructe, simboluri ale unei vieţi duhovniceşti smerite.
În ziua de Trisfetite începe să se schimbe vremea, deşi frigul tot îşi arată colţii, că doar mai este o lună de iarnă. Se crede că acum începe să încolţească grâul sub zăpadă. Dacă în ziua praznicului curg streşinile, urmează o primăvară friguroasă. În schimb, dacă va fi o zi cu ger, va urma o vară călduroasă. Sfinţii aduc ploaie la timp dacă sărbătoarea lor este respectată.
De Sfinții Trei Ierarhi, printre tradiții și obiceiuri se numără și cea potrivit căreia dacă te rogi și ții post, vei avea o căsnicie fericită. În acestă zi, tinerele necăsătorite fac vrăji pentru a li se arăta ursitul, nu lucrează și mănâncă doar pâine și sare.
SURSA: criticarad.ro
