Acasă vorbesc limba ucraineană sau rusă, în comunitate la fel, iar la școală – limba română. Este vorba despre copiii din satul Oclanda, care de patru ani studiază într-o școală cu predare în limba română, după ce școala din satul natal, cu predare în limba rusă, a fost închisă. Sarcina, care părea una grea în egală măsură pentru elevi, părinți, pedagogi și autorități, a avut o soluție pozitivă. Părinții au acceptat reforma, copiii s-au adaptat în noua lor școală, iar pedagogii fac tot posibilul ca rezultatele procesului educativ să fie bune.
La început a fost… reforma
Oclanda este una din cele două localități de ucraineni din raionul Soroca și este situată la nordul raionului, la hotar cu Ucraina. Populația, care numără 515 persoane, vorbește limba ucraineană, uneori rusa și foarte rar limba română.
Până în 2014, atât la grădiniță, cât și la gimnaziul din localitate procesul educațional se desfășura în limba rusă, limba română fiind secundară. După reforma din învățământ, lucrurile s-au schimbat. Procesul a fost anevoios. Autoritățile locale au convins cu greu părinții să-și trimită copiii la o școală mai bună, mai ales că acolo odraslele lor urmau să învețe într-o altă limbă, decât cea maternă. Istoria însă, are o continuare pozitivă. Copiii s-au integrat bine, iar părinții sunt mulțumiți că aceștia cunosc limba română. Asta îi va ajuta să-și construiască un viitor acasă, în Moldova.
În 2014, Direcția învățământ Soroca, condusă pe atunci de Ghenadie Donos, demarase reorganizarea rețelei școlare din raion. Mai multe școli mici au fost închise. A venit și rândul școlii cu predare în limba rusă din Oclanda. Prognozele nu arătau optimist – populația, respectiv numărul copiilor, este în continuă scădere. Prin urmare, întreținerea școlii din sat cu un număr mic de elevi și pedagogi, majoritatea pensionari, nu avea sens nci din punct de vedere economic, nici al calității studiilor.
Discuții cu părinții
— Domnule Andrei Ivanov, cum ați primit vestea că toți copiii din Oclanda vor merge la școală la Cremenciug?
— Rău.
— De ce?
— De atâta că, oricum ai da, școala noi o avem și e școală mare și îi bună școala, nu se ”râschește”. Totul a fost bine. Cum nu ai da, când copilul e în sat, apoi e în sat. Vara ca vara, dar iarna este în vale drumul cela la Cremenciug și Doamne ferește de ceva… Trimit copilul la școală, dar stau cu grijă.
— Dar faptul că acolo, poate, școala are mai multe condiții, că învață limba română, care este limba de stat, și o să-i trebuiască și mai târziu, cum vi se pare?
— Parcă și aici învăța ceva, dar acolo, cum ar veni, învață mai mult moldovenește.
— Andreea s-a dus din clasa întâi acolo?
— Da.
— Sunteți mulțumit de rezultatele Andreei la școală?
— Mulțumesc! Parcă de învățat, învață, de obijduit parcă nu-mi spune că o obijduiește, ei acolo de-amu copii între copii, știți cum…
— Dar condițiile acolo la școală vă plac, ați fost să vedeți cum e școala?
— Parcă-i bine, mă duc întotdeauna când fac o sărbătoare, de Anul Nou.
Printre locuitorii satului sunt și părinți care au anticipat lucrurile și și-au trimis copiii la școala din satul vecin mai degrabă decât i-a trimis reforma pe toți ceilalți copii din sat. Printre ei se numără familia Morgan. Tatiana și Serghei au doi copii. Fiica a trecut în clasa a IX-a și ea studiază la Cremenciug de mai multă vreme decât consătenii săi. Fratele său de opt ani a trecut în clasa a II-a.
Astfel, prin Decizia nr. 29/04 din 11.12.2014, Consiliul raional Soroca a hotărât lichidarea școlii, iar copiii să fie transportați la cea mai apropiată școală, adică la Cremenciug. De altfel, acest gimnaziu tot este unul mic (care nu întrunește numărul de 91 de elevi ponderați – numărul minim pentru o instituție de învățământ), dar cu statut special de “școală mică, ce nu poate fi închisă”, dat printr-o decizie a Consiliului raional Soroca și care, potrivit autorităților, întrunea condițiile necesare pentru a instrui elevii, inclusiv cei nou-veniți.
[aesop_character img=”https://observatorul.md/wp-content/uploads/2018/07/ODN_4364.jpg” name=”Pavel Cebotari” align=”left” force_circle=”off” revealfx=”off”]
Inițiativa a fost susținută și de, conducătorul întreprinderii agricole din localitate, opinia căruia contează în comunitate. “Atunci când s-a pus problema închiderii școlii, eu am discutat cu domnul Donos și i-am propus să păstreze măcar școlile primare, deoarece dacă nu va mai fi „clopoțelul” la școală, nu va mai fi nici satul. Decizia finală a fost ca toți copiii să meargă la Cremenciug. Sincer vorbind, eu nu m-am împotrivit, știam că colectivul pedagogic din Oclanda este slab. Începând cu 1 septembrie, eu merg încolo, chem vreo câțiva copii și îi întreb despre condiții și dacă îi supără cineva. Ei îmi spun că totul este bine. Cel mai important pentru mine este că toți copiii vor cunoaște limba română, interacțiunea cu ceilalți copii în limba romană e altceva decât numai la orele de limba română cu profesoara. E normal ca eu să trăiesc în acest sat și să nu cunosc limba română? Evident că nu este normal. Știu că le este dificil copiilor, pentru că dimineața trebuie să se trezească, vin la stație, sărmanii, așteaptă. Adevărat că de fiecare dată directoarea vine și îi ia, îi însoțește până la școală, pentru asta îi mulțumesc doamnei. La ultimul sunet, când am fost, la fel i-am mulțumit pentru acest ajutor „matern”, pentru că nu este ușor”, spune Cebotari.
Transferați la jumătate de an școlar
La 1 ianuarie 2015, după ce formalitățile au fost încheiate, copiii din Oclanda au început studiile la Cremenciug. La mijloc de an școlar: școală nouă, o altă limbă de predare – o mare provocare pentru elevi, pedagogi, părinți și autorități.
„Copiii s-au integrat foarte bine, susține directoarea instituției, Galina Ceban. În clasa întâi erau 14 elevi, vreo 7 avem de la Oclanda. În majoritatea claselor avem de la Oclanda. Am avut frică referitor la integrarea copiilor. În primul an (2015) au fost patru elevi de la Oclanda în clasele absolvente, care au învățat în limba rusă. Noi am avut atunci două clase de a IX-a – clasa rusă și clasa română. La examene la fel. Dar părinții copiilor de clasa a IV-a care au venit la noi de la Oclanda au fost de acord să învețe copiii lor în limba română și evaluarea națională tot în română a fost. Rezultatele au fost bune. S-au integrat bine în școală.
Pedagogii și ei au făcut față cerințelor și copiii au luat cu succes examenele, nu am avut niciun restanțier de la Oclanda în acel an. Să predai materia în limba rusă era o mare provocare pentru dascălii vorbitori de română. Limba rusă, limba română se înțelegea, dar la biologie, chimie chiar au fost probleme. Dar profesorii s-au descurcat”.
Valentina Bulmaga este unul dintre profesorii care veneau ca la examen în fața elevilor vorbitori de limbă rusă. Ea predă limbile rusă și franceză: “Cea mai mare dificultate pentru noi, pedagogii, la obiectele cu predare în limba română, a fost să explicăm în limba română celor de la Cremenciug și să repetăm în limba rusă elevilor de la Oclanda care, probabil, în familie vorbesc doar în limba rusă. La limba rusă într-adevăr este foarte bine, pentru că sunt vorbitori de limbă rusă și e mai ușor. La celelalte obiecte în schimb facem un efort dublu”.
Pentru a înlesni integrarea copiilor, aceștia aveau ore suplimentare de limbă română, menționează Angela Mușenco. „În primul an, copiii care au fost transferați au beneficiat de ore individuale pentru învățarea limbii române. Li s-a făcut plan educațional individual ca să-i ajute. Atunci profesorii din instituția dată, pe cont propriu, după lecții, făceau ore de limbă română ca să-i ajute pe copii să se încadreze în instituție și să învețe limba română”.
În timp, elevii din Oclanda s-au acomodat cu noua lor școală, iar elevii din Cremenciug – cu noii lor colegi. Conflicte sau probleme între aceștia nu au fost, ne asigură administrația școlii și autoritățile raionale din învățământ. Iar pe coridoare poți auzi, în pauze, discuții atât în română, cât și în rusă.
Transportarea și alimentarea elevilor
Pentru transportarea elevilor la noua lor școală, Direcția învățământ a pus la dispoziție un autobuz școlar cu o capacitate de 16 locuri. Zilnic, cei 38 de copii sunt transportați la gimnaziul din localitatea vecină și înapoi, în două ture, fiind însoțiți de directoarea școlii. La anul, când încă cel puțin trei copii din Oclanda vor veni la gimnaziu, probabil va fi nevoie să se facă trei ture, spune directoarea școlii.
Alimentația copiilor la gimnaziu este esențială, dat fiind faptul că elevii pornesc la școală dimineața devreme și ajung acasă târziu după prânz, spun pedagogii. În prezent, doar elevii treptei primare sunt alimentați din bugetul statului. Ceilalți primesc prânzul doar dacă părinții achită o taxă la întreprinderea municipală responsabilă de alimentație. “Consiliul raional ne-a promis că o să ne acorde buget, bani ca să-i hrănim pe toți copiii transportați, dar nu avem posibilitate, așa că alimentăm din buget doar copiii de clasele primare”, susține Bulmaga.
Edificiul școlii din Oclanda are acum rolul unui centru cultural-sportiv. A fost renovat pe exterior, au fost schimbate geamurile și s-a reparat sala de festivități. În incintă se află un Centru de Tineret cu sală de tenis, computator, internet wifi.
[aesop_character img=”https://observatorul.md/wp-content/uploads/2019/07/1-1.jpg” name=”Anatolii Cogal” caption=”12 ani, clasa a VI-a” align=”left” force_circle=”off” revealfx=”off”] [aesop_character img=”https://observatorul.md/wp-content/uploads/2019/07/2-1.jpg” name=”Andreea Ivanova” caption=”11 ani, clasa a IV-a” align=”right” force_circle=”off” revealfx=”off”]— Cum a fost să vă mutați la Cremenciug?
— Aici învățam totul în rusă și acolo totul deodată în română. Deodată a fost dificil, apoi m-am obișnuit.
— Cum a fost prima dată la ore? Profesorii erau înțelegători?
— Da, dacă copiii nu înțelegeau în limba română, profesorii treceau la limba rusă. Acum este mult mai ușor.
— Acum cunoști bine limba română?
— Nu chiar, sunt cuvinte pe care nu le știu deloc.
— Îți este interesant să înveți româna?
— Nu, deoarece rusa îmi place mai tare.
— Te-ai gândit că este un avantaj să cunoști încă o limbă?
— Da, îmi va trebui mai departe.
— În clasa întâi unde te-ai dus?
— La Cremenciug.
— Ai învățat în limba română deodată?
— Da.
— Cum îți pare ideea ca să te duci la Cremenciug la școală, dar nu aici?
— Mai bine acolo. Acolo profesorii ne ajută cu toate celea, ne învață.
— Limba română cum ai învățat-o?
— Ușor.
— Dar acasă, în familie, în ce limbă vorbiți?
— Și în rusă, și în română, dar mai mult în rusă.
— Ești în vacanță acum, ți-e dor de școală?
— Da, că-i mai bine la școală, acolo am colegi mulți.
Potrivit Direcției învățământ, în septembrie 2016, 890 de copii au mers în clasa întâi, în anul de învățământ 2017-2018, pentru prima dată au pășit pragul școlii 916 elevi, iar în septembrie 2018, prima oară clopoțelul a sunat pentru 779 de elevi. Potrivit prognozelor, în toamna acestui an 858 de copii vor merge în clasa întâi în raionul Soroca.
