Igor Dodon este președintele în exercițiu al Republicii Moldova și candidează pentru un al doilea mandat de patru ani. Moldova Curată a colectat informații ce se referă la integritatea acestui candidat și a celorlalți 7 concurenți la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020. Informațiile sunt structurate pe patru criterii, elaborate de experți anticorupție. La acest link găsiți profilurile de integritate ale tuturor candidaților.
INTEGRITATEA ÎN ACTIVITATEA POLITICĂ:
Dat în judecată de foștii colegi de partid și de la Federația de șah,
finanțarea dubioasă a partidului și refuzul Procuraturii Generale de a porni o cauză penală pentru că l-a numit pe Vadim Krasnoselski „președinte al Transnistriei”
Igor Dodon are 45 de ani, este absolvent al Facultății de Economie a Universității Agrare de Stat și a fost ministru al Economiei în cadrul guvernelor din perioada comunistă, din 2006 până în 2009, conduse de Vasile Tarlev și Zinaida Greceanâi. Din 2009, când comuniștii conduși de Vladimir Voronin au pierdut majoritatea în Parlament, Igor Dondon a fost deputat, însă a părăsit Partidul Comuniștilor în toamna anului 2011, împreună cu colegele sale de fracțiune, Zinaida Greceanâi și Veronica Abramciuc. A aderat astfel la Partidul Socialiștilor, formațiune care nu trecuse pragul electoral, dar a cărei lideră, Veronica Abramciuc, intrase în Parlament pe lista comuniștilor.
Igor Dodon și-a început cariera politică în Partidul Comuniștilor, condus de Vladimir Voronin. În imagine – Igor Dodon și Vladimir Voronin la unul din evenimentele publice din timpul guvernării comuniste. Foto: Constantin Grigoriță
În anul 2013 Igor Dodon a devenit președinte al acestui partid, fiind ales la congresul extraordinar al Partidului din 3 august 2013. La scurt timp, unul dintre fondatorii partidului, Valentin Krâlov, alături de alți doi membri, au cerut în judecată anularea rezultatelor congresului și conferințelor teritoriale care l-au precedat, spunând că Igor Dodon nu ar fi fost ales legitim în calitate de președinte al formațiunii, însă, prin decizie definitivă, au pierdut cauza, în aprilie 2017.
Ulterior, Veronica Abramciuc și Valentin Krâlov l-au acuzat pe Igor Dodon de „atac de tip raider” asupra formațiunii, ceea ce le-a atras o acțiune în justiție pentru defăimare, depusă de Igor Dodon, care însă a fost respinsă de instanțe.
Un litigiu similar Igor Dodon a avut și cu un membru al Federaţiei de Şah, al cărei președinte a devenit tot în 2011. Anatolie Băț a contestat în instanţă rezultatele conferinţei din 23 octombrie 2011, când Igor Dodon a fost ales conducător, susținând că înainte de conferinţă 91 de persoane au devenit membri ai Federaţiei, contrar statutului. În iunie 2017, când Igor Dodon era deja președinte al țării, Curtea Supremă de Justiție a respins definitiv cererea lui Anatolie Băț.
La alegerile parlamentare din anul 2014, pe listele de donatori pentru Partidul Socialiștilor, condus de Igor Dodon, figurau persoane care ar fi donat sute de mii de lei, dar în realitate ele nu avuseseră venituri atât de mari. Unii, cum ar fi Marina Rădvan și Vladimir Odnostalco, deveniți deputați, nu avuseseră un loc de muncă până atunci. Ei nu le-au răspuns jurnaliștilor la întrebarea de unde au avut bani să doneze. În locul lor a răspuns secretarul general al partidului, Corneliu Furculiță, care a presupus că cei doi au putut avea economii pe care nu au fost obligați să le declare.
În actuala campanie electorală, pe lista grupului de inițiativă al candidatului Igor Dodon figurează persoane cu venituri extrem de mici, dar care ar fi donat câte 4-5 mii de lei. Unii dintre ei au refuzat să răspundă la întrebarea de unde au avut bani să doneze, iar alții au spus că îi mai ajută părinții sau au lucrat peste hotare.
De asemenea, în septembrie 2016, înainte de alegerile prezidențiale câștigate de Igor Dodon, RISE Moldova a publicat o investigație în care a arătat, cu documente, că firma „Exclusiv Media” SRL, gestionată de deputatul Corneliu Furculiță, a primit un împrumut de 30 de milioane de lei de la o firmă offshore din Bahamas, ale cărei conexiuni ar fi dus în Federația Rusă. Ulterior, în baza unor contracte de împrumut, milioane de lei au ajuns la sponsorii PSRM, unii dintre ei deputați, au arătat jurnaliștii de la RISE Moldova. ”Este un împrumut contractat și înregistrat la Banca Națională. Ne-am încadrat în limita prevederilor legale. Sunt investiții pe care le-am utilizat pentru dezvoltarea postului de televiziune NTV Moldova. Dacă stai să te gândești cum unii scot banii din țară, noi am adus investiții în țară. Nu văd nicio problemă”, a declarat atunci pentru RISE deputatul Petru Burduja, persoană care a scos din bancă, din acel împrumut, în numerar, 20 de milioane de lei.
Procuratura Anticorupție a anunțat, în noiembrie 2019, la solicitarea deputatutului Blocului ACUM, Iurie Reniță, că investighează faptele dezvăluite de RISE în cadrul unui dosar privind spălarea de bani, iar în septembrie 2020 procurorul general Alexandr Stoianoglo a declarat că acesta este „un caz clasic” de spălare de bani și nu unul despre finanțarea ilegală a unui partid. Stoianoglo a spus că au fost audiate 29 de persoane, inclusiv 3 deputați socialiști – Corneliu Furculiță, Vladimir Odnostalco și Vasile Bolea – și că la acel moment Procuratura Generală aștepta „un răspuns din Elveția”, necesar pentru continuarea investigației.
La 28 iulie 2020, în cadrul unei întâlniri ce a avut loc la reședința prezidențială de la Condrița, Igor Dodon l-a numit pe liderul regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, „președinte al Transnistriei”. Liderul Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase, a sesizat Procuratura Generală, cerând să investigheze acest fapt ca un act de „trădare de țară”, or, adresarea președintelui ar însemna că el recunoaște, de facto, existența Transnistriei ca stat. Într-un răspuns către TV8, Președinția a comentat că „expresiile utilizate țin de un context protocolar și nu se extind asupra stării politice de facto privind statutul regiunii transnistrene a Republicii Moldova”.
Solicitată de Moldova Curată în septembrie 2020, Procuratura Generală ne-a expediat răspunsul la sesizarea lui Andrei Năstase: ”Faptele și discursurile președintelui, descrise de Dvs. nu cad sub incidența prevederilor art. 337 din Codul Penal („tădare de patrie” – n. n.), mai mult, orice fapte pretins ilegale pentru a fi sancționate urmează să conțină componenta de prejudiciabilitate”. De asemenea, Procuratura a notat că ”potrivit prevederilor art. 81 al.2 din Constituția Republicii Moldova, președintele țării se bucură de imunitate. Acesta nu poate fi tras la răspundere juridică pentru opiniile exprimate în exercitarea mandatului”.
INTEGRITATEA ÎN GESTIONAREA AVERII ȘI INTERESELOR PERSONALE:
Casă scumpă, luată în credit, vacanțe de lux, mașini nedeclarate și cu averea aflată sub controlul ANI
În declarația de avere depusă la Autoritatea Națională de Integritate pentru anul 2019, Igor Dodon indică salariul său și al soției, care ar fi angajată a Companiei „Exclusiv Media”, un teren și o casă de locuit cu suprafața de 422 de metri pătrați. Președintele a indicat și un credit, de 1 477 000 de lei, contractat în 2013 și pe care trebuie să-l ramburseze până în 20128. Ziarul de Gardă a scris în anul 2016 că, la dobânda de 8% cu cât a fost luat împrumutul, familia lui Igor Dodon achită lunar în jur de 15 800 de lei, pentru trai rămânând, judecând după veniturile oficial declarate, în jur de 8 mii de lei. Igor Dodon a explicat în presă că acel credit a fost luat pentru cumpărarea casei sale din sectorul Buiucani, care are trei nivele și pe care a cumpărat-o în 2013 cu 140 000 de euro de la o rudă. Tot pentru cumpărarea casei a folosit și banii obținuți din vânzarea apartamentului său cu două camere din Chișinău. În declarația de avere Igor Dodon nu indică nici o mașină.
Moldova Curată a scris însă, în decembrie 2019, că familia Dodon folosește cel puțin trei automobile, care sunt văzute des în fața curții casei sale, niciunul însă nu figurau însă în declarațiile sale de avere din anii 2018 și 2019, dar toate având în comun numărul de înmatriculare 526: Skoda Superb KPS 526; Skoda Super KAR 526 și Hyundai CSC 526. Ultima era condusă atunci de soția președintelui, Galina Dodon. Solicitată să comenteze situația, Președinția a anunțat că familia prezidențială nu deține mijloacele de transport enumerate în solictarea de informație cu niciun drept de proprietate, nici cu titlu de folosință, dar a sugerat că ele au legătură cu președintele: ”Din acest motiv, declararea lor este improprie legii, iar estimarea prețului lor se face imposibilă”, se spunea în răspunsul Președinției.
Una din mașinile Skoda folosite, în octombrie 2019, de familia președintelui Igor Dodon, dar neindicată în declarația de avere. Foto: Moldova Curată
Moldova Curată a constatat atunci că două dintre automobilele descrise mai sus, de model Skoda Superb, au fost declarate în raportul privind finanțarea campaniei electorale a lui Igor Dodon, în 2016, în ”Lista donațiilor în mărfuri, obiecte, lucrări sau servicii pe perioada electorală”. Valoarea lor indicată în documentul depus la Comisia Electorală Centrală este de 3120 și, respectiv 3900, fără a fi menționată valuta în care este declarată valoarea.
Legea Nr. 133 din 17.06.2016 obligă subiecții declarării, cum este Igor Dodon, să indice în declarațiile de avere și bunurile pe care le au în folosință. Moldova Curată a sesizat Autoritatea Națională de Integritate în privința acestui fapt, iar instituția a răspuns că faptele descrise sunt verificate în cadrulu unei proceduri de control existente pe numele lui Igor Dodon. În septembrie 2020 controlul respectiv încă nu se încheiase.
În ianuarie 2020 Ziarul de Gardă a publicat un articol în care a arătat că în ultimii 15 ani, deși a lucrat numai la stat, Igor Dodon și familia sa s-au odihnit în zone exotice ca Maldive, Seychelles, sau Dubai. Președintele a acționat în judecată ZdG pentru lezarea onoarei și demnității. Procesul de judecată e în derulare.
Autoritatea Națională de Integritate desfășoară în prezent un control al averilor lui Igor Dodon, control pornit în luna februarie 2020. Într-un răspuns pentru Moldova Curată, ANI informează că în privința actualului președinte au fost depuse în total 9 sesizări privind controlul averii, care au fost conexate într-o singură procedură. Controlul încă nu s-a încheiat.
Și mama președintelui este controlată de ANI. În luna august 2020 deputata Doina Gherman a sesizat Autoritatea Națională de Integritate să verifice veniturile și proprietățile mamei lui Igor Dodon, consilieră locală în satul de baștină al președintelui, Sadova, Călărași. Galina Dodon a indicat în declarația de avere pentru anul trecut peste 100 de terenuri agricole, dobândite în anii 2014 – 2018 și un depozit bancar de 153 000 de lei, din care a avut și dobândă. Doina Gherman a sugerat că acestea ar putea fi proprietăți și bunuri dobândite cu concursul lui Igor Dodon, dar trecute în acte pe numele mamei sale. Deputata a declarat pentru Moldova Curată, în septembrie 2020, că ANI a informat-o că a pornit un control.
INTEGRITATEA ÎN GESTIONAREA FUNCȚIEI PUBLICE:
Exemple de binefacere cu bani acumulați netransparent și
distincție de stat acordată unui fost lider de grupare criminală
În aprilie 2009 Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, actualul CNA, a constatat, în urma unui control, că Igor Dodon ar fi primit neregulamentar, în anul 2006, 72 657 de lei salariu de la Institutul de Economie al Academiei de Științe, pentru activitate științifică pe care în realitate nu a prestat-o. Atunci Igor Dodone ra ministru al Econom iei. Și alți angajați ai Ministerului primiseră astfel de remunerări. În urma controlului, Igor Dodon și câțiva dintre angajați, au restituit banii. Subiectul a fost reflectat în ziarul „Timpul de dimineață”.
La 18 mai 2020, deputatul ales pe lista Blocului ACUM, Iurie Reniță, a publicat un video în care se vede cum fostul lider al Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, la o întâlnire privată, îi dă lui Igor Dodon o pungă de plastic, în care Reniță a spus că erau bani. Igor Dodon a comentat că este o ”răzbunare oligarhică”, dar nu a răspuns niciodată la întrebarea „Ce era în pungă?”, deși a fost întrebat de multe ori de către jurnaliști.
În luna iunie 2020, Procuratura Generală a anunțat că nu va fi pornită o cauză penală pe faptele din video, deoarece acestea „nu întrunesc elementele vreunei infracțiuni”.
La 9 iulie 2020, Igor Dodon, în calitate de președinte, a mers la Comrat, unde o parte a orașului a fost inundată, și a împărțit 240 de mii de lei, bani cash, familiilor sinistrate. Întrebat din ce fonduri a luat acei bani, președintele a răspuns că este ”un gest de binefacere din partea mai multor persoane de bună-credință care au răspuns la apelul șefului statului de a veni în ajutorul acestor persoane”. Cu toate acestea, nu există nici o dovadă că Președinția a organizat vreo campanie de strângere de fonduri. Gestul a fost calificat de unii experți anticorupție drept unul netransparent și abuziv. Un deputat a sesizat Centrul Național Anticorupție, cerând să verifice dacă acțiunea se încadrează în limitele Codului penal, art. 181 prim, „coruperea alegătorilor”. CNA a respins sesizarea.
În luna septembrie 2020 Igor Dodon a scandalizat opinia publică prin faptul că i-a acordat omului de afaceri Mihail Aizin, care, potrivit portalului Anticorupție.md, a fost lider al unei grupări criminale în anii ’90, ordinul „Gloria Muncii”. Solicitat de Newsmaker.md, Serviciul de presă al Președinției a anunțat că Igor Dodon nu „nu cunoaște toate persoanele recomandate” pentru decorare și „se va informa în privința acestui caz separat”. Însuși Aizin a recunoscut că a avut deschise pe numele său mai multe dosare penale, dar că acestea ar fi fost „abuzuri ale poliției” și că informațiile critice despre decorarea sa îi lezează onoarea, pe care o va apăra în instanță.
„CAZIER JUDICIAR”
Informațiile primite de Moldova Curată de la Procuratura Generală și de la Procuratura Anticorupție arată că Igor Dodon nu a figurat în ultimii 10 ani în nici o cauză penală.
Viorica Zaharia
Acest profil este realizat cu suportul Fundației Soros Moldova. Opinia autorilor nu reflectă neapărat opinia Fundației Soros Moldova.
