O nouă Declaraţie de Unire a sorocenilor

La 13 martie 1918, sorocenii au fost printre primii care au votat Moţiunea de Unire cu România. Avem datoria sfântă să ţinem trează memoria înaintaşilor noştri şi să continuăm cauza lor. În acest an istoric, aflat sub semnul Marii Uniri, societatea civilă, locuitori ai vechiului judeţ Soroca, intelectuali, fermieri, pensionari, tineri se asociază Declaraţiilor de Unire cu Ţara-mamă făcute de conaţionalii noştri din Republica Moldova.

Marele Nicolae Iorga menţiona că un popor care nu-şi cunoaşte istoria e ca un copil care nu-şi cunoaşte părinţii. Nu putem scoate din manualul de istorie cei 22 de ani de dezvoltare economică, socială şi culturală în componenţa României. În urma Pactului Ribbentrop-Molotov (23 august 1939), Basarabia a fost din nou ruptă de la trupul Ţării şi la 28 iunie 1940 regimul sovietic a pus peste Prut o punte de lacrimi. Istoria sub regimul comunist este plină de destine mutilate, de vieţi distruse, de oameni striviţi. Sute de oameni împuşcaţi, mii de oameni arestaţi doar pentru că iubeau România, zeci de mii de deportaţi în Siberia şi Kazahstan, alte zeci de mii morţi în timpul foametei organizate. Să facem tot posibilul pentru a fi demni de morţii, rudele, fraţii, surorile şi copiii noştri jertfiţi pe altarul intereselor străine. Ei sunt martirii noştri. Noi, românii, nu am venit în Basarabia din afară, ci ne-am născut aici şi avem dreptul la toate valorile noastre naţionale, precum şi dreptul de a reveni la sânul Patriei istorice.

Drumul nostru spre UE trece, în primul rând, prin Bucureşti. Suntem români nu pentru că am ales noi să fim, ci pentru că aşa ne-a făcut Dumnezeu. Suntem fraţi de grai şi de sânge cu românii din dreapta Prutului. Sângele apă nu se face. Printr-un acord dintre Bucureşti şi Chişinău, România ne-a acordat un ajutor nerambursabil de 100 milioane de euro. Din ei a fost reconstruit satul Cotul Morii, afectat de inundaţii. Au fost procurate 196 de microbuze şcolare. Peste 900 de grădiniţe de copii au început a fi renovate, iar altele peste 800 au fost date în exploatare. În total, pentru renovarea şi înzestrarea grădiniţelor din RM, Guvernul de la Bucureşti ne-a acordat 26 milioane de euro. Pentru grădiniţele de copii Primăria Racovăţ a primit un ajutor de 2 milioane de lei, iar Primăria Visoca – 1 milion 200 mii de lei. În 2010, România ne-a dăruit nouă, basarabenilor, peste 1 milion de cărţi. Mii de studenţi şi liceeni îşi fac studiile în România. În anul 2017 au fost acordate 2250 de burse pentru tinerii din RM, iar alţi peste 50 de mii de tineri au primit burse în anii anteriori. Un milion de euro a costat renovarea Muzeului Naţional de Artă al Moldovei, acordat de Guvernul României. 1,8 milioane de euro au fost alocaţi pentru construcţia unui nou sediu al teatrului ”B.P Haşdeu” din Cahul şi pentru renovarea Sălii cu Orgă din Chişinău.

Noi, urmaşii lui Constantin Stere, Pan Halippa, Simion Murafa, Vasile Stroescu, Gheorghe Năstase, avem datoria istorică să înfăptuim Unirea cu Ţara. Prin prezenta Declaraţie de Unire ne exprimăm bucuria de a sărbători împreună cu fraţii noştri români de pretutindeni Centenarul Marii Uniri 1918-2018 şi adeziunea la valorile naţionale şi democratice ale spaţiului cultural românesc.

Dumnezeu să binecuvânteze România şi pe românii din lumea întreagă!

Pr. prof. dr. Mihail Milea; Pr. Sorin Huluţă; Pr. Florentin Doboşeriu; Pr. Ștefan Eftodi; Ana Bejan, ex-deputat şi ex-prefect al judeţului Soroca; Vitalie Jardan, Mihai Marcoci, Nicolae Bulat – consilieri orăşeneşti, Mihail Zeamă, Raisa Sângereanu – profesori; Efim Zubcu, Vasile Apreotesei, Ilie Manea, Ion Manea – veterani ai Mişcării de Renaştere Naţională; Petre Popa, poet, directorul Teatrului “V. Apostol”, Olga Gherghelejiu, director adjunct, LT“I. Creangă”; Iuliana Solovei, directoarea gimn.“Gr. Vieru” din Vasilcău; Svetlana Rahimov, directoarea gimn. “A. Lupaşcu” din Voloviţa; Cristina-Cătălina Grăchilă, profesoară, gimn. Vărăncău; Alexandru Bobeică, profesor din or. Drochia; Victor Cobăsneanu, Vadim Şterbate, Tatiana Mitrofan, Nina Neculce – jurnalişti; Anatol Șapovalov, Mircea Moldovan, Alexandru Ostapov – oameni de afaceri; Liviu Gorceag, Nicolae Sochircă – medici; Tamara Coşciug, interpretă de muzică populară; Ignat Berbeci, ONG “Pro-Cultura”; Iurie Tănase, fermier, s. Hristici; Valentin Afanas, medic veterinar; Andrei Coţaga, pensionar; Dumitru Spinei; Dumitru Uretii; Victor Raţă; Eugen Deşan; Alexandru Ursachi; Ghenadie Pisaniuc.