„Noi mizăm pe faptul că anume tinerii își vor asuma tot mai multă și mai multă responsabilitate pentru a influența deciziile pe care le ia guvernarea.”
Un dialog eficient între tineri și politicieni, includerea priorităților tinerilor în programele electorale și respectarea promisiunilor i-ar motiva pe tineri să participe la scrutinele electorale. Potrivit acestora, ei asociază politica cu minciuna și din această cauză nu sunt interesați să-și dea votul pentru competitori în care nu au încredere.
„Să merg la alegeri, trebuie un program de studii care va fi direct despre aceasta, acum majoritatea alegerilor tinerilor sunt influențate de studii, în mare parte tinerii pleacă peste hotare la muncă sau la studii, o dezvoltare în acest domeniu va ajuta mult.”
„Dacă nouă ne-ar face drumurile, poate pentru tineri ceva sau măcar ceva să facă un candidat oarecare la alegeri și dacă eu voi dori să votez pentru el, atunci eu voi merge și voi vota, dacă eu voi cunoaște că se va schimba ceva, dar dacă acestea vor fi promisiuni goale, atunci care este rostul să mergi la vot.”
„Dacă candidatul este bun atunci cred că fiecare ar merge să voteze pentru el. Desigur nu va fi bine dacă el va practica corupția, dar dacă el va face pentru țară, atunci va fi bine. Să facă drumurile în diferite locații, să creeze careva centre de dezvoltare.”
Chiar dacă recunosc că, participarea la alegeri este obligatorie, mulți tineri nu se prezintă la urne deoarece sunt indeciși.
„Poate că este încă problema că nu au decis pentru cine vor vota. – Dumneavoastră mergeți la alegeri, veți merge, cum vor fi alegeri prezidențiale? Eu cred că nu voi merge. – De ce? Sincer să vă spun, eu încă nu m-am decis.”
„E greu de spus, posibil că nu este acea cultură, nu se educă încă de mic că tu poți influența la ceva, că poți însemna ceva, așa cred, la fel mulți cred că dacă votezi pentru un candidat sau altul vei putea ceva schimba.”
Experții, dar și autoritățile recunosc că neimplicarea tinerilor în procesul electoral face vulnerabil procesul de integrare europeană.
NATALIA STERCUL, expertă la Asociația pentru Politica Externă: „Majoritatea covârșitoare a generației mature votează și devine activă și aici, desigur, avem nevoie de mobilizarea tinerilor, de motivația lor, astfel încât să fie interesați. Să vină și să participe la alegeri, dându-și votul pentru viitorul european al Republicii Moldova.”
DORIN RECEAN, Prim-ministrul Republicii Moldova: „Tinerii vor fi încurajați să participe atunci când vor avea mai multe formate de discuții așa cum sunt și Moldova Youth Forum. Alt lucru foarte important este ca cei care participă la aceste evenimente să împărtășească și să încurajeze și alții să participe. La fel ONG-urile au un rol foarte important, pentru ca să promoveze cultura participării tinerilor în procesele care îi vizează și pe tineri, dar vizează și toată societatea din Republica Moldova.”
În Republica Moldova dreptul la vot îl pot exercita personale care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv pentru cei care împlinesc 18 ani în ziua alegerilor. La alegerile prezidențiale din toamna anului 2020, din 910.750 de tineri incluși pe listele electorale cu drept de vot, au participat la scrutin doar 286.284, adică 31,43%.
