Într-o vizită de lucru în Republica Moldova s-a aflat un grup de deputați pentru relații interparlamentare cu Republica Moldova ai Seimas-ului din Lituania. Înalții oaspeți au avut mai multe întâlniri de lucru, inclusiv cu reprezentanți din sectorul agricol din două raioane ale Republicii Moldova, Cahul și Soroca.
În raionul nostru, vizita a demarat cu o întâlnire la Consiliul raional, la care au participat Veaceslav Rusnac, președintele raionului Soroca, Ala Bordianu și iurie Tănase, vice-președinți ai raionului Soroca și Aliona Andriuță, șefa Direcției Agricultură și Alimentație, după care a urmat o întâlnire cu reprezentanții ai sectorului agroindustrial din raion. În fața celor prezenți au povestit despre calea parcursă de sectorul agroindustrial din Lituania, de la aderarea la Uniunea Europeană până în prezent și au răspuns la întrebări Kazys STARKEVIČIUS, șeful delegației, șeful Grupului pentru relații interparlamentare cu Republica Moldova, Președintele Comitetului economie din cadrul Seimas-ului Republicii Lituania, Edmundas PUPINIS, șef adjunct al Grupului pentru relații interparlamentare cu Republica Moldova, membrul Comitetului educație și știință din cadrul Seimas-ului Republicii Lituania, dar și persoanele de răspundere care i-au însoțit în cadrul acestei vizite – Ion Babici, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, președinte al Grupului de prietenie Republica Moldova – Republica Lituania și Iurie Scripnic, secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.
Una din instituțiile vizitate de oaspeții din Lituania a fost și redacția Observatorului de Nord, prilej de a solicita un expres-interviu domnului Kazys STARKEVIČIUS.
– Domnule Kazys STARKEVIČIUS, una dintre problemele importante cu care se confruntă Republica Moldova, „în prag de aderare” este euroscepticismul unui număr mai mare de cetățeni decât ne-am dori. Chiar dacă cifrele diferă, de la sondaj la sondaj, nu putem afirma cu certitudine că populația în masă își dorește aderarea și, în cazul unui referendum, rezultatul ar fi clar previzibil. Mai cu seamă că există și politicieni, care duc lumea în eroare și desenează tablouri deloc euro optimiste. V-ați lovit cu astfel de probleme și în Lituania, la momentul oportun, sau populația a fost mai informată și orientată mai corect decât la noi?
– Bineînțeles, a existat și la noi această problemă, iar numărul persoanelor sceptice era mai mare în unele regiuni, să le zicem agrare, care nu credeau în viitorul Lituaniei în Uniunea Europeană. Implicit, ceea ce se întâmplă în Republica Moldova este un fenomen care poate fi ușor explicabil. Or, după ce Lituania a devenit membră a Uniunii Europene, în anul 2004, părerile scepticilor s-au schimbat diametral, iar astăzi susțin aflarea noastră la Uniunea Europeană peste 80 la sută din foștii eurosceptici. Anterior ocupând funcția de ministru al agriculturii prefer să vorbesc mai mult în cifre. De exemplu, până la aderare salariul minim în țara noastră era de aproximativ 100 de euro, iar în prezent este de 960 de euro lunar, salariu mediu era de 180 de euro, iar acum este de 2.600 de euro, pensia era de 60 de euri, iar acum este de 560 de euro. Astfel, cifrele vorbesc de la sine și nu lasă loc pentru interpretări. Pe de altă parte, o probleme a fost, până anul trecut, și migrația or, numărul populației Lituaniei se micșorase de la 3,5 milioane la 2,8 milioane, iar acum cetățenii noștri revin la baștină, „de vină” fiind cifrele despre care vorbeam mai sus.
– Cu siguranță, în procesul de pre-aderare, dar și după aderare, Lituania a comis și unele greșeli, pe care asum nu le-ar repeta și despre care ne puteți spune și nouă, moldovenilor. Or, aderarea la Uniunea Europeană nu a fost un proces oarecare, mai cu seamă pentru o republică ex-sovietică, iar comparațiile cu alte țări nu puteau fi rezonabile. În opinia Dumneavoastră, ce greșeli ar trebui să evite Republica Moldova în calea ei spre Uniunea Europeană?
– Vizita grupului nostru parlamentar în Republica Moldova are drept scop nu doar întâlnirile cu autoritățile statului și savurarea frumuseților acestui frumos plai, dar și întâlniri cu oamenii simpli, acei care au de câștigat de la aderare. Aici, la Soroca, la câțiva kilometri de o țară aflată în război, am avut o întâlnire foarte fructuoasă cu oameni care manifestă un viu interes față de procesele de aderare și își doresc ca țara lor să devină membră a Uniunii Europene… Referitor la greșeli vreau să vă atenționez că orice fel de document ce ține de relațiile cu UE nu trebuie semnat, pur și simplu, dar studiat minuțios, pentru a nu avea, ulterior, surprize neplăcute. Să zicem, când veți intra în UE, RM va primi bani pentru susținerea agriculturii, inclusiv pentru un hectar. În cazul nostru, din câte îmi amintesc, noi ne-am grăbit să declarăm că prelucrăm 2,2 milioane de hectare de pământ, deși pe vremurile sovietice era 3,3 milioane de hectare. Adică, noi am primit subvenții pentru cât am declarat – 2,2 milioane de hectare, chiar dacă de-facto prelucram circa 3 milioane de hectare. Sau, de exemplu, să nu vă grăbiți să vindeți pământurile pe prețuri „simbolice”, de 4-5.000 de euro, dar să cereți o perioadă de trecere de 10-15 ani când pământurile nu se pot vinde celor dinafară. Fără îndoială, ca și în alte țări vor exsita forța liberale, care vor dori grăbirea procesului, dar ar fi rezonabil să fiți atenți în aceste cazuri. Și încă un lucru important: este mai bine să vindeți pământurile, după perioada de trecere, persoanelor fizice decât persoanelor juridice, cu care relațiile vor fi mai sofisticate.
– Domnule STARKEVIČIUS, în mai multe țări membre ale Uniunii Europene (Germania, Franța, Italia, România, chiar și Lituania), dar și în Republica Moldova au fost valuri de protest ale fermierilor. Aceste acțiuni sunt spontane, în fiecare țară cauzele fiind diferite, sau există un Centru de control și de dirijare a acestor acțiuni (care, foarte probabil, sunt în detrimentul unității UE și toarnă apă la moara celor ce-și doresc o destabilizare în cadrul uniunii)?
– Este un proces democratic și vă spun cu siguranță că nimeni nu stă în spatele acestor acțiuni de protest. Pur și simplu, în Uniunea Europeană este normal să se vorbească despre probleme cu glas tare. O săptămână în urmă un astfel de protest a fost și în Lituania. Eu ca reprezentant al partidului de la guvernare înțeleg cerințele protestatarilor, recunosc că avem lacune în legislație și la ședința următoare extraordinară a legislativului vom pune în discuție ceea ce se întâmplă și vom schimba legislația în conformitate cu așteptările oamenilor. De altfel, eu am fost la acel protest și mi-am cerut scuze, în fața celor 3.000 de protestatari, pentru greșelile comise. Așa trebuie să se procedeze într-o societate cu adevărat democratică. Mai cu seamă dacă ținem cont de faptul că politica UE este de a-și rezolva problemele legate de siguranța alimentară, iar pentru aceasta fermierii au nevoie de condiții corespunzătoare pentru a face față acestor sarcini. Sunt convins că, la fel ca și Lituania, și celelalte țări vor pleca urechea la necesitățile fermierilor, celor, care sunt direct implicați în asigurarea cu produse alimentare a UE.
– Apropo, în ultima vreme în cadrul Uniunii Europene au apărut unii lideri (premierul Ungariei, Victor Orban, de exemplu), care dau impresia că doresc să destabilizeze uniunea. Ce ar trebui de făcut ca acest „virus” să nu se răspândească și să acționeze negativ asupra euroscepticilor, inclusiv a celor din Republica Moldova?
– Au mai fost astfel de exemple și în alte țări, dar cetățenii acelor țări au oprit tendințele negative ale liderilor săi. Vreau să cred că acest lucru se va întâmpla și în Ungaria. Lumea trebuie să cunoască că comportamentul lui Victor Orban este strâns legat de gazele rusești și pentru un preț mai mic el merge nu doar împotriva intereselor Uniunii Europene, dar împotriva intereselor întregii lumi. Până la urmă, poporul ungar l-a ales și poporul ungar ar trebui să-i ceară socoteala.
– Și ultima întrebare, domnule Kazys STARKEVIČIUS. Autoritățile de la Chișinău consideră că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană este posibilă până în anul 2030. Considerați rezonabil acest termen?
– Pentru a realiza acest deziderat aveți mai multe atuuri, inclusiv și sprijinul României. Consider foarte important și nivelul de gândire a populației, dorințele ei sincere. Astăzi am întâlnit mai multă lume care și-au declarat susținerea conducerii Republicii Moldova pe această cale. Oamenii au zis că doresc în UE, să fie în rând cu Țările Baltice, să aibă același nivel de trai și de producere ca și noi. Este firească această dorință, fiindcă Republica Moldova are cu ce veni în Uniunea Europeană. De altfel, după ce Putin a pus embargo la vinurile Dumneavoastră, cum anterior făcuse și cu produsele noastre lactate, Dumneavoastră ați ridicat produsul la o calitate mult superioară și acum RM nu mai are nevoie de consumatorului din Rusia. Astăzi calitatea vinurilor moldovenește este superioară celor georgiene, bunăoară… Pe de altă parte, eu fac o invitație oficială oricărui doritor, în primul rând fermierilor, să viziteze Lituania și să vadă cum trăim noi în Uniunea Europeană. La rândul meu, ceea ce am văzut eu aici îmi dă încredere că Republica Moldova este pe calea cea dreaptă, iar în multe cazuri nu am văzut, de exemplu, o diferență dintre Chișinău și Vilnius.
– Mulțumesc pentru interviu.
