(Continuare)
La Primăria Soroca, arhitectul municipiului ne-a prezentat o hartă cu zonele care sunt supuse riscului de inundații. Aceasta a fost realizată luându-se în calcul și inundațiile anterioare. “Noi avem o planșă cu situația hidrotehnică a municipiului, la scara 1:5000, ne-o prezintă Grigore Guțu. Aici vedem și zona de risc din timpul inundațiilor, care pe hartă este însemnată cu litera “K”. Cea mai mare situație de risc a inundației o avem: la intrarea în oraș, de la râu până la zid, la râul Racovăț și la celelalte pâraie. Această regiune, se menționează în legendă, este zonă condițional favorabilă pentru construcții și după necesitate construcțiile noi pot fi amplasate numai pe terasamente mai sus de linia posibilelor inundații. Sunt și alte elemente tehnice la ridicarea fundației de care trebuie să țină seama constructorii. Acest lucru se referă la toate construcțiile, indiferent că-s de stat, private ale agenților economici sau case de locuit, orice obiect cu orice funcție ar avea, cerințele sunt analogice”.
Grigore Guțu, arhitectul municipiului Soroca:
“Cea mai mare situație de risc a inundației o avem la intrarea în oraș, de la râu până la zid, la râul Racovăț și la celelalte pâraie. Această regiune, se menționează în legendă, este zonă condițional favorabilă pentru construcții și după necesitate construcțiile noi pot fi amplasate numai pe terasamente mai sus de linia posibilelor inundații. Sunt și alte elemente tehnice la ridicarea fundației de care trebuie să țină seama constructorii”.
Și dacă cei care au deja casele în zonele inundabile nu prea pot face mare lucru fără intervenții consistente în construcțiile existente, atunci cei care abia intenționează să construiască în aceste zone sunt îndemnați să țină cont de anumite reguli. “Noi trebuie să ținem cont de propunerile specialiștilor în documentația arhitectural-urbanistică, și anume descrierea tehnică la perfectarea documentelor urbanistice pentru obținerea autorizației de construire, continuă arhitectul. Nu poți să faci o proiectare neavând datele inițiale, cum sunt studierea stratului de sol, situațiile de risc care sunt — apa, vântul și așa mai departe. Ele trebuie luate în calcul în mod obligatoriu. Noi am propus acum 10 ani într-un proiect, pe care, cu părere de rău, nu l-am câștigat, și anume în ceea ce privește situațiile de risc în centru, ca să extindem în continuare zidul de protecție până la Podul Bechir. Îmi pare rău că unele persoane deteriorează zidul de protecție. Uneori ne spun unii că zidul trebuie făcut mai estetic, dar problema numărul unu de ce el rămâne în forma aceasta mai închisă și nu are transparență, este pentru că există pericolul de inundații în partea de centru a orașului. El este și ca element de frumusețe, dar scopul său este ca element de protecție”. La rândul său, Mihai Borș, șeful Direcției Situații Excepționale Soroca, consideră că în caz de repetare a situației de acum zece ani, serviciile vor face față situației.
“Noi ne putem descurca cu forțele proprii, tehnică este, iar dacă nu reușim chemăm ajutor din altă parte și facem tot posibilul să fie bine. Avem pregătiți 10 mii de saci, care sunt depozitați la noi. Dar cetățenii ar trebui să fie mai conștienți. În urma ploilor torențiale din anii trecuți salvatorii pompau apa din beciuri, iar proprietarii ne întrebau: dar mâlul acesta cine o să ni-l scoată? Voi sunteți datori să scoateți și mâlul din beci. Sunt și oameni conștienți care ne ajută în caz de situații excepționale, chiar și la incendii unii sar cu căldările de apă, dar sunt și din cei care doar fotografiază”. Și totuși, deși suntem pregătiți, după cum afirmă specialiștii din domeniu, este loc și de mai bine. Anumite utilaje necesare ar putea să fie procurate de administrația locală ca să nu le aștepte din alte părți atunci când lupta cu apa se face contra cronometru. “Ca să fim pregătiți pentru a ne proteja de inundații, bine ar fi ca să fie achiziționate diguri artificiale. Anul acesta, colegul nostru Igor Brighidin a participat la cursuri speciale în Cehia, unde au fost prezentate și astfel de diguri. Chiar în această săptămână a fost adus din Cehia 1 kilometru de astfel de dig, care va fi depozitat la DSE din capitală și transportat după necesitate în caz de inundații în teritoriu. Cum avem noi porțiunea de la autogară spre podul Bechir fără zid, astfel de diguri ar putea fi o soluție. Ne-ar trebui și pompe de pompare a apei, mai ales din acelea mai puternice, chiar dacă ele costă mai scump. Ar fi normal ca Serviciul de Amenajare și Înverzire a municipiului să aibă astfel de pompe, drujbe și tot ce mai trebuie în caz de situație excepțională. Bine ar fi ca fiecare primărie să aibă cele necesare pentru cazurile de situații excepționale. Ar fi binevenit ca primăria să scrie proiecte, cum este în Europa, și să facă rost de ziduri din acestea de aluminiu, ca să le avem pe ale noastre și să nu umblăm cu împrumutatul”.
Mihai Borș, șeful Direcției Situații Excepționale Soroca: “Noi ne putem descurca cu forțele proprii, tehnică este, iar dacă nu reușim chemăm ajutor din altă parte și facem tot posibilul să fie bine. Noi avem pregătiți 10 mii de saci care sunt depozitați la noi. Dar cetățenii ar trebui să fie mai conștienți”.
Un lucru este cert, experiența din anii trecuți și aplicațiile de simulare a cataclismelor naturii realizate de Direcția Situații Excepționale prind bine atunci când suntem față în față cu capriciile naturii sau iresponsabilitatea unor oameni. Principalul este ca fiecare astfel de caz să fie luat drept lecție, iar de se va repeta, să avem pregătită tema pentru acasă.
ÎNCEPUTUL SUBIECTULUI ÎL GĂȘIȚI AICI:
