Gigantul Corjeuţului

0
272

Una dintre cele mai frumoase stânci din nordul republicii

harta-acoperire-Moldova-turism

ÎNTRE NISTRU ŞI PRUT
Cunoaştem bine cam totul „de afară”, dar nu prea ştim ce avem acasă, indiferent dacă este vorba de personalităţi, sport, muzică sau turism. Prin urmare, “Observatorul de Nord” lansează o nouă rubrică, care va prezenta atracţiile turistice din Republica Moldova. Pentru că este păcat să ajungi la umbra Piramidelor Egiptene, dar să nu fi ajuns în Peştera Răposaţilor din Rudi, să te fotografiezi în vârful Turnului Eiffel, şi să nu cunoşti unde se află podul Eiffel din Ungheni, ori să schiezi în Munţii Alpi, dar să nu te fi căţărat măcar o dată pe stâncile milenare din Corjeuţi, Brânzeni sau Buteşti. În caz că cititorilor le va plăcea această rubrică, vom publica în ziar şi o hartă turistică pentru cei care vor să fie turişti la ei acasă.

În nordul republicii la Corjeuţi, sat de pe meleagurile Briceniului, se înalţă câteva stânci de o frumuseţe aparte. Una dintre ele, şi anume Ţiglăul, impresionează pe oricine ajunge la poalele sale. Stânca gigantă se înalţă deasupra Lopatnicului, afluent al Prutului care sapă de milenii defileul de aici. Stânca este cartea de vizită a satului Corjeuţi, şi pare a fi ruptă din peisajele preistorice. Urcând în sus pe panta cea mai puţin abruptă, vezi nu doar satul pitulat la umbra sa, ci şi toată regiunea aşezată la picioarele tale. Prima vatră a localităţii a apărut în preajma stâncilor, ca mai apoi să se extindă tot mai mult. Este foarte periculos să urci pe pietroaiele din vârful acesteia, aşa că nu vă aventuraţi dacă aveţi frică de înălţime, fiindcă de obicei se încumetă să ajungă acolo doar cei mai curajoşi. Pe vârful stâncii puteţi observa o “poartă” cu pietre care stau să cadă, iar de cealaltă parte a ei se deschide o privelişte de nedescris, unde vedem cum curge la vale Lopatnicul. Şi dacă până nu demult Ţiglăul găzduia întrecerile sportive la alpinism, în prezent aici se întrec pietrarii. Aceştia sapă la poalele sale, transformând monumentul natural într-o carieră ilegală de extragere a pietrei. Şi cât n-ar părea de bizar, dar stânca care a ţinut piept timp de milenii intemperiilor de tot felul, ar putea cădea victimă poftei de agonisire a omului. Şi dacă extragerea pietrelor va continua în viitor, ar putea duce la prăbuşirea Ţiglăului, iar noi am mai putea rămâne fără un monument natural care nu mai are pereche.


Articolul precedentVulcanul noroios de la Bărboieni
Articolul următor“Marea” de la Costeşti
Licenţiat în jurnalism și Master în Științe ale Comunicării, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, Universitatea de Stat din Moldova.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.