În loc de prolog
Fotbalul, simbol al mândriei locale în Soroca, este astăzi în pragul colapsului. De la gloriile obținute de echipa Luci în anii ’80 până la realitatea sumbră a anului 2025, când municipiul nu mai are nici măcar o echipă reprezentativă, povestea fotbalului sorocean este una de pasiune, neglijență și promisiuni neîmplinite.
…Anul 1945. Echipa de fotbal a județului Soroca a fost una din cele 12 participante în primul campionat al RSSM, după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial. Competiția s-a desfășurat după sistemul olimpic, iar sorocenii urmau să întâlnească formația similară a județului Bălți. După cum scria cronicarii fotbalului sorocean (în speță, domnul Valentin Iacovlev), la stadionul din orașul de pe Nistru se adunaseră circa 1.000 de spectatori, cânta fanfara, dar… oaspeții nu s-au prezentat la meci. Dezamăgirea microbiștilor a fost mare. În semifinale formația din Soroca a întâlnit redutabila echipă Dinamo din Chișinău și a cedat cu scorul de 0-3, oaspeții marcând în minutele 5, 12 și 28…
Regele sportului la Soroca: trecut frumos…
În pofida greutăților de după război, fotbalul la Soroca a continuat să aducă bucurii amatorilor jocului cu balonul rotund și satisfacției diriguitorilor fotbalului care mereu au găsit voință și dorință pentru a da oamenilor acea doză de optimism de care au avut nevoie întotdeauna. Or, în mod telegrafic, evoluția echipelor sorocene, care au pus umărul la crearea acelui trecut frumos, se prezintă astfel:
Anul 1946: echipa municipiului Soroca, Dinamo, participă în campionatul RSSM și ocupă locul trei, având la activ două victorii și trei înfrângeri la pasiv, golaveraj 9-16. În acel an sorocenii au jucat și primul amical, cu fotbaliștii din orașul Iampol, Ucraina (scor 1-1, pentru Dinamo (Soroca) marcând Vasile Drahenco. [1]
Anul 1947. Rezultatele campionatului nu sunt cunoscute. Se știe doar că formația Dinamo, Soroca a învins rivalii din Florești, scor 8-0 și au pierdut în confruntarea cu rivalii din Târnova. Într-un meci amical sorocenii au învins și fotbaliștii din Moghiliov Podolschii, scor 4-0.
Anul 1949. Dinamo (Soroca) ocupă ultimul loc în campionatul RSSM, cu o victorie, 2-0 în meciul cu Spartac (Chișinău și 11 înfrângeri, golaveraj 13-37.
Anul 1950. În campionat a jucat în seria disputată la Bălți. După ce a cedat în confruntările cu Spartac (Bălți), 2-3 și Locomotiva (Bălți), 0-4, sorocenii nu au acces mai departe în campionat.
Anul 1951. Selecționata orașului Soroca nu s-a prezentat la turneul preliminar de la Edineț.
Anul 1954. Orașul Soroca a fost reprezentat de echipa Nauca, dar evoluția a fost modestă – doar o singură victorie, cu vecinii din Florești și două remize, cu fotbaliștii din Orhei și Dinamo, Chișinău.
Anul 1955. Echipa „Burevestnic” din Soroca a ocupat, în campionatul RSSM, locul 11 din 16 echipe participante, repurtând șase victorii și obținând patru remize, golaveraj 28-81.
Anul 1956. Formația din Soroca a jucat în lșiga secundă, alături de adversarii din Rezina, Râbnița, Camenca, Vertiujeni, Florești și Drochia. În seria sa a ocupat locul I, iar în etapa finală a competiției a cedat în fața rivalei din Ungheni.
Anul 1957: Din nou a jucat în liga secundă, obținând 8 victorii în 10 meciuri disputate În semifinale sorocenii au pierdut și au părăsit competiția.
Anul 1958. În liga secundă a jucat în compania echipelor din Ocnița, Drochia, Târnova, Edineț și Lipcani, dar nu s-a calificat în semifinale. Pe de altă parte, un succes incontestabil a obținut echipa de junioroi, care a ocupat locul secund, în turneul de la Bălți.
Anul 1959. Sorocenii se califică pentru turneul final din liga secundă, fiind câștigătorii serii, meciurile disputându-se pe terenul din Soroca. În finală, sorocenii au învins puternica formație din Ungheni, cu scorul de 3-1.
Anul 1960. Echipa „Electrotocipribor” din Soroca a jucat un turneu preliminar la Bălți, avându-i ca adversari echipele din Bălți. Glodeni și Fălești. Sorocanii au învins câștigătoarea seriei, Locomotiva din Bălți și s-au calificat în semifinale, unde au avut o prestație mediocră.
Anul 1961. Echipa sovhozului-tehnicum din Soroca a evoluat în campionatul ASB Colhoznicul, unde a ocupat locul secund, ratând calificarea în manșa finală a competiției.
Anul 1962. Aceiași echipă a sovhozului-tehnicum câștigă grupa sa în cadrul campionatului ASB Colhoznicul, dar în finala mică a cedat în fața formației Maiac din satul Chrsova și, într-un final, a ocupat locul IV pe republică.
Anul 1963. Formația Pișcevic din Soroca a evoluat în seria a IV-a preliminară, din campionatul republican, unde a câștigat patru meciuri, ocupând locul trei, dar acest succes nu le-a permis fotbaliștilor soroceni să acceadă în etapa finală a campionatului.
Anul 1965. Alături de echipele din Bălți, Lipcani, Edineț, Ocnița, Drochia, Râbnița și Florești sorocenii au evoluat în seria a V preliminară, a campionatului republican, dar în etapa finală a competiției a continuat doar fotbaliștii din Bălți și Râbnița.
Anul 1967. Echipa Stroiteli din Soroca a participat în campionatul ASB Moldova și s-a plasat pe locul opt.
Anul 1968. Formația Metalist din Soroca repetă performanța echipei Stroiteli, ocupând locul VIII în campionatul ASB Moldova.
Anul 1969. Aceiași formație ocupă locul IX, în aceiași competiție.
Anul 1970. Echipa Metalist ocupă locul XI în campionatul ASB Moldova.
Anul 1972. Formația Volna din Soroca a participat în campionatul ASB Moldova.
Anul 1973. Aceiași echipă Volna a participat în ediția de primăvară a campionatului ASB Moldova, care s-a disputat la Bălți. Sorocenii au avut doar o victorie la activ, în meciul cu echipa Moldavcabeli din Bender.
Anul 1974. „Metaliștii” soroceni au evoluat în eșalonul secund la fotbalului moldovenesc ți s-a plasat pe locul XI, cu doar trei victorii la activ.
Anul 1977. Echipa Volna din Soroca a evoluat în divizia secundă a campionatului RSSM și s-a plasat pe locul VIII, obținând trei victorii.
Anul 1978. Cu patru victorii la activ, aceiași formație ocupă locul VIII în divizia secundă a campionatului RSSM.
Anul 1979. Echipa Volna ocupă locul III în divizia secundă și promovează în prima divizie valorică a campionatului RSSM.
Anul 1980. În prima divizie a campionatului RSSM, sorocenii de la echipa Volna au ocupat locul șapte în seria sa. În schimb, echipa de juniori a câștigat campionatul RSSNM, învingând, în meciul decisiv, fotbaliștii din Tiraspol, cu scorul de 2-1. Golurile sorocenilor au fost marcate de Ghenadie Sochircă și Vasile Zăbrian.
Anul 1981. Echipa Volna ocupă locul V în campionatul RSSM.
Anul 1982. Formația Volna a câștigat medaliile de argint în campionatul RSSM, ceea ce reprezintă cel mai mare succes al unei echipe sorocene, în principala competiție fotbalistică a RSSM.
Anul 1983. Echipa Luci ocupă colul VII în campionatul RSSM, cu nouă victorii la activ.
Anul 1984. Aceiași formație ocupă locul XIII în campionatul RSSM.
Anul 1985. Echipa Luci ocupă locul IV în campionatul RSSM, fiind învinsă, în meciul pentru locul III și medaliile bronz, de echipa bălțeană Automobilist.
Cupa RSSM – cel mai de răsunet succes al fotbalului sorocean
Dacă în plan individual fotbaliștii soroceni au avut și au de spus un cuvânt important la echipele la care evoluează – vezi performanțele obținute de Vasile Zăbrian, Marcel Reșitca, Dumitru Gușilă, frații Ilie și Vitalie Damașcan sau Ion Borș, la nivel de echipe cel mai de răsunet succes este câștigarea Cupei RSSM, în îndepărtatul an 1984.
De altfel, drumul spre această frumoasă performanță a fost unul complex. Totul a început în optimile de finală, când sorocenii de la Luci au primit replica celor de la Spicul din Râșcani. Or, partida a început cât se poate de prost pentru gazde, care pierdeau, la un moment dat, cu scorul de 0-2, după care ai noștri au demonstrat în practică că acesta este cel mai periculos scor din fotbal. Vitalie Boico, Vasile Zăbrian și Mihai Mandric au perforat poarta oaspeților de trei ori și au adus victoria. Următorul concurent al sorocenilor a fost echipa Vilia din Briceni, care deja era un nume de temut în fotbalul moldovenesc. Meciul s-a disputat la Lipcani și sorocenii, ca și în partida precedentă, s-u văzut conduși pe tabela de marcaj. Ba mai mult, la sfârșitul primei reprizei bricenenii conduceau cu un neverosimil 4-1. Până la finalul celor 90 de minte regulamentare sorocenii au egalat la 4, iar în prelungiri Mihai Mandric a marcat „golul de aur”. Meciul din semifinale a avut loc pe stadionul din satul Rublenița, rivala sorocenilor fiind puternica formație Automobilistul din Bălți (deținătoarea medaliilor de argint în campionatul RSSM, anul 1983). Sorocenii au câștigat cu scorul de 2-1, prin golurile marcate de Alexandru Burlac și au acces în ultimul act al competiției. În finală Luci s-a confruntat cu mai galonata echipă Textilșcic din Tiraspol, dar calculele de pe hârtie au fost date peste cap și sorocenii s-au impus cu scorul de 2-0 și au intrat în posesia Cupei RSSM! Golurile au fost marcate de Vladimir Vusatâi și Anatolie Tcacenco.
În acel meci antrenorul echipei Luci, Vladimir Cozițân, a aliniat următorul 11: Iurie Zolotariov – portar, Nicolae Sochircă, Petru Capețchi, Oleg Vâja, Oleg Malic – fundași, Vasile Mâțu, Vladimir Anopriev, Veaceslav Anopriev – mijlocași, Fiodor Cișpela și Oleg Romaniuc – atacanți. Au mai evoluat Pavel Berezin, Vitalie Boico, Mihail Mandric, Serghei Camenșcic, Igor Conoval, Vasile Zăbrian.
Meci de gală, dedicat celor 40 de ani de la victoria echipe Luci (Soroca) în Cupa RSSM!
Cu ocazia împlinirii a 40 de ani de la istorica victorie a echipei sorocene „Luci”, în Cupa RSSM, pe stadionul din Soroca a avut loc, pe data de 2 iunie 2024, un meci amical, în care și-au măsurat forțele echipa de veterani soroceni și echipa de veterani ai Republicii Moldova. Meciul spectaculos s-a soldat cu victoria la limită, 4-3, a veteranilor republicani. Golurile au fost marcate de Anatolie Ivanțov, Ion Ursu și Iurie Conea – pentru gazde și Ghenadie Orbu – 2, Alexandru Golban și Alexandru Guzun – pentru oaspeți.
Iată și distribuțiile celor două echipe: LUCI – Nicole Tonofa, Roman Caratinschi, Pavel Bacinin – portari, Eduard Bulat, Alexandru Gumenco, Andrei Sochircă, Vasile Boldescu, Anatolie Ivanțov, Victor Todirel, Iurie Conea, Petru Ciobanu, Dumitru Gușilă, Vasile Zăbrian, Mihai Tălămbuță, Ion Ursu, Oleg Dudoladov, Iurie Istrati, Ilie Manea, Veaceslav Anopriev, Vladimir Anopriev, Oleg Vâja – jucători de câmp. Antrenor-jucător Vasile Zăbrian… SELECȚIONATA DE VETERANI ai fotbalului moldovenesc: Petru Lesnic – portar, Alexandru Guzun, Alexandru Golban, Oleg Șoimu, Serghei Epureanu, Vladimir Copoț, Ghenadie Duca, Serghei Muntean, Viorel Frunză, Vladimir Gaidamașciuc, Vasile Arlet, Vitalie Lungu, Mihai Cojusea, Iot Testemițeani, Igor Cristinoi, Arcadie Andronic, Ghenadie Orbu, Lilian Popescu, Veaceslav Untilă, Oleg Petrov – jicători de câmp. Antrenor – Anatolie Teslev. Conducătorul delegației – Pavel Ciobanu.
Regele sportului la Soroca: prezent sumbru…
După câteva succese remarcabile în „noua eră” a fotbalului sorocean – accederea în etapa finală a Cupei printre formațiile de amatori a echipei Asociației Raionale de Fotbal, edițiile 2011, 2012, 2018, 2022 și câștigarea Cupei printre amatori în anul 2016, ocuparea de către FC Dava a locului secund în Liga B, câștigarea medaliilor de argint și bronz de către CF Soroca, în edițiile de campionat 2020 și 2021 și ocuparea locului II și câștigarea medaliilor de argint de FC Inter, în ediția 2022-2023 se crease părerea că sportul rege este în ascensiune, pe malul Nistrului, dar…
Ediția 2022 – 2023 a campionatului Republicii Moldova în Liga a 3-a a fost catalogată de mai mulți comentatori ai fenomenului fotbalistic una deosebită pentru soroceni. Nu de alta, dar raionul Soroca a fost unicul din republică, care a aliniat la start tocmai trei echipe – FC Inter, EFA și FC Visoca. De altfel, ultimele două reprezentau satul Visoca, un record nu doar pentru RM, dar, probabil, pentru Europa și alte continente (rar se întâlnesc localități, care au tocmai două echipe participante într-un campionat național). Până la urmă nu contează ce locuri au ocupat, la final, echipele din localitatea rurală (în astfel de cazuri este de-ajuns și principiul olimpic – important este să participi, dar nu ce loc ai ocupat), dar speranțele pentru viitor erau mari. N-a fost să fie or, în al doilea an de participare într-o competiție republicană s-a retras din competiție FC Visoca (echipa primăriei, cum i se spunea), fiindcă „s-au terminat” banii, iar mai apoi și-a atârnat ghetele în cui și FC Inter, exact din aceiași cauză, lăsând orașul fără fotbal. Unica echipă care a supraviețuit a fost EFA, administrată de o persoană particulară pe nume Ghenadie Mija, care actualmente muncește în Portugalia.
De altfel, această formație nu doar participă în campionat, dar are și șanse reale să promoveze în Liga 1-a, cu consecințele de rigoare.
Marin RUSU, ex-antrenor al echipei Inter, Soroca, care s-a retras din campionatul Republicii Moldova: „Rușinos este faptul că formația noastră a fost nevoită să se retragă din competiție, dar problemele financiare au pus capacul. Nu poți să participi într-un campionat de anvergură cu finanțare care era 20 de ani în urmă. Probabil, autoritățile raionale au probleme cu finanțarea fotbalului, dar microbiștii nu o să ne înțeleagă dacă nu o să întreprindem măsuri concrete pentru a rezolva problema. În acest context vreau să menționez că am făcut deja un demers către autoritățile raionale și așteptăm răspuns. Vreau să cred că răspunsul va fi unul pozitiv și că vom reveni în teren. În această primăvară este deja imposibil, dar din toamnă, când va începe alt campionat, sperăm că și formația Inter din Soroca să se regăsească printre participante. Timp de un an mai avem posibilitatea să revenim în Liga a 2-a și ar fi păcat să nu fructificăm această șansă. Chiar dacă jucătorii noștri și-au găsit alte echipe nu o să fie imposibil de a-i reîntoarce la echipă, fiindcă majoritatea din ei își iubesc orașul și sunt gata să pună osul la bătaie”.
Salvarea fotbalului sorocean este în mâinile noastre
Victor PARASII, veteran al fotbalului sorocean: „Bineînțeles, fotbalul la Soroca a fost prezent întotdeauna, dar pe parcursul anilor au fost perioade mai faste și mai puțin faste, pentru regele sportului. În opinia mea, perioada de glorie este legată de numele antrenorului Vladimir Cozițân, care a putut să încropească echipe de fotbal, care au pus Soroca pe locul cinci în republică, după Chișinău, Tiraspol, Bender și Bălți. Pe timpul lui Soroca avea două echipe în campionatul RSSM, Luci și Volna, iar în fenomen au fost aduși tineri care practicau alte sporturi. Cel mai elocvent exemplu este Vasile Zăbrian, care practica atletica ușoară și care, la insistența antrenorului, a venit în fotbal, unde a obținut rezultate deosebite, inclusiv a fost membru al selecționatei de tineret a URSS. Fără îndoială, au fost și alți antrenori și administratori ai fotbalului, care au lăsat urme adânci – Mihail Purice, frații Anatolie și Vasile Cușnir, Vladimir Muntean, Alexandru Oleinic, Victor Său… Au trecut, însă, anii și lucrurile în loc să se dezvolte, au degenerat și astăzi fotbalul este în rol de cenușăreasă – campionatul raionul este mai mult o parodie, stadioanele se află într-o stare deplorabilă. De pe harta fotbalistică au dispărut mai multe sate cu tradiții, iar unica echipă care reprezenta centrul raional, în campionatul Republicii Moldova, s-a retras din competiție și doar fotbalul pentru copii ne mai reprezintă. În situația creată nu avem dreptul să lăsăm mâinile în jos, dar dimpotrivă – să facem tot ce ne stă în puteri pentru a salva situația. În primul rând, avem nevoie ca autoritățile să se întoarcă cu fața la fotbal și să reîntoarcă Soroca pe harta fotbalului moldovenesc. În al doilea rând, este imperios necesar pentru a forma un Comitet de salvare a fotbalului, care ar include autoritățile, specialiști în domeniu, antrenori și veterani ai fotbalului. Personal sunt gata să pun umărul la redresarea situației”.
Vasile ZĂBRIAN, antrenor de copii, candidat în selecționata URSS de tineret: „Consider că succesul în orice domeniu, inclusiv în fotbal depinde de patru factori importanți: unu – de o școală de fotbal, de o bază sportivă/stadioane corespunzătoare obținerii de performanțe, trei – de antrenori/manageri care își iubesc fotbalul și patru – de administratori, în primul rând de rang raionali (în cazul nostru), care susțin fenomenul. Pe parcursul anilor, toate aceste „ingrediente” au fost prezente la Soroca, dar… În trecut, în pofida greutăților, exista mai mult entuziasm și mai mulți oameni dedicați regelui sportului. Îmi amintesc cu plăcere și recunoștință de acei care au păstrat aprinsă flacăra fotbalului la Soroca – antrenorii Vladimir Cozițân și Oleg Cebotari, administratorul echipei care a câștigat Cupa RSSM, Mihail Purice, fostul președinte al raionului Soroca, Mircea Martâniuc. În prezent fotbalul este mai mult în rol de a cincea roată a căruței, iar entuziasmul unor oameni dedicați acestui sport se lovește de indiferența factorilor de decizie. Personal am avut o carieră fotbalistică frumoasă, am jucat și la cel mai înalt nivel, am avut colegi pe măsură și, cel mai important, până în prezent antrenez copiii de la Școala sportivă raională. Datorită fotbalului am jucat pe cele mai vestite stadioane din fosta URSS, am avut colegi de marcă, cum ar fi Alexandru Spiridon, Vladimir Vusatâi, Alexandru Burlac sau antrenorul Vladimir Cozițân. La fel mă mândresc cu mulți discipoli, care au dus și duc în continuare faima sportului sorocean, unul dintre ei fiind Ion Borș din satul Baxani, care este căpitanul selecționatei de tineret al Republicii Moldova…Mai am și o părere de rău, fiindcă din cei patru factori despre care vorbeam mai sus astăzi avem doar doi – școală sportivă și antrenori, care nu doar țin în viață fotbalul, dar care formează și promovează fotbaliștii tineri”
Petru CIOBANU, antrenor de fotbal, satul Racovăț: „Pentru a avea performanță în fotbal avem nevoie de disciplină și responsabilitate pe toate liniile. Este regretabil faptul, dar și fotbalul, ca alte domenii ale vieții, a devenit jertfă a banilor și altor bunuri materiale. Astăzi doar în rare cazuri se mai apreciază patriotismul și dorința unui fotbalist de a apăra cinstea și onoarea satului/orașului natal, dar și a antrenorului care i-a adus în acestă lume frumoasă a fotbalului. Eu activez într-o localitate cu frumoase tradiții fotbalistice, dar trebuie să recunosc că, în ultimii ani s-a pierdut mult din intensitatea fenomenului, iar administrația publică locală nu-și poate permite luxul să acorde „regelui” ceea ce acesta merită. Din experiența proprie știu că, pentru a întreține o echipă de fotbal, primăria sătească are nevoie de 80.000 de ani pe sezon, ceea ce este mult peste posibilități La aceasta se adaugă și nivelul jos de responsabilitate și disciplină a fotbaliștilor, care joacă fotbal mai mult pentru bani. Există și exemple pozitive, cu părere de bine, care demonstrează că acolo unde este suflet și disciplină banii nu sunt cei mai importanți. Am în vedere echipa de fotbal a satului Rublenița, unde cu forțe minime au fost obținute rezultate frumoase și, cei mai important, s-a format o echipă, în adevăratul sene al cuvântului”.
Pavel BACININ, antrenor de fotbal, primul legionar în fotbalul moldovenesc, arbitru: „Când am venit la Soroca, pe la sfârșitul anilor 80 a secolului trecut, în orașul de pe malul Nistrului fotbalul era ca o religie – aproape fiecare instituție de învățământ și unitate economică din oraș avea echipă de fotbal, iar stadioanele erau pline de microbiști. Echipele sorocene erau respectate de toți adversarii, iar rezultatele obținute, pe parcursul anilor, vorbesc de la sine. Aceiași atmosfera era și în localitățile raionului, unde echipele de fotbal erau susținute de conducerea locală și de amatorii sportului. Deloc întâmplător rezultatele obținute de echipele sorocene erau dintre cele mai frumoase, iar mulți fotbaliști au rămas până azi în memoria microbiștilor. O să-i amintesc aici pe antrenorul Vladimir Cozițân, jucătorii Anatolie Tcacenco, Fiodor Cușpela, Petru Capețchii, Alexandru Burlac, Vladimir Vusatâi, frații Anopriev, Oleg Malic, Nicolae Mutruc, Vasile Mâțu, Nicolae Sochircă, frații Craev, Mihail Mandric, Ivan Cravțov, Petru Ciobanu, dar și mai tinerii Oleg Zavorotnâi,Marcel Reșitca, Anatolie Mitrofan, Iurie Sinico, Igor Răileanu, Victor Todirel, Anatolie Ivanțov, Ivan Marampelschii și atâțea alții… Sau cum să nu ne mândrim cu acei care azi duc faima fotbalului sorocean mai departe – frații Ilie și Vitalie Damașcan, Alexandru Starâș, Ion Borș. Pe de altă parte, în ultimii anu fotbalul a mai slăbit din turații, iar de pe harta fotbalistică a raionului au dispărut mai multe localități, cum ar fi Căinarii Vechi, de exemplu. Nici în centru raional lucrurile nu sunt pe roze, or în timp ce în orașele de talia Sorocii – Hâncești, Orhei, Ungheni sau chiar în unele sate – vezi exemplul satului Izvoare din raionul Florești, se construiesc stadioane, inclusiv cu nocturnă, la noi și-a anunțat obștescul sfârșit și unic echipă din oraș, care ne reprezenta în campionatul republica, FC Inter…”.
Alexandru GÂTLAN, microbist de peste 50 de ani: „De când am venit la Soroca, de prin anul 1971, urmăresc cu atenție evoluția echipelor sorocene, de diferite vârste și în diferite competiții. Îmi aduc aminte, bunăoară, de vremurile când aproape toate întreprinderile și instituțiile din oraș, dar și mai multe sate, aveau echipe de fotbal, care participau în campionatul local sau a raionului. Cu părere de rău, cu trecerea timpului lucrurile nu s-au îmbunătățit, ba dimpotrivă. Or, am ajuns de râsul curcilor, cu un campionat raional de doar patru echipe (!!!) și un „tablou electronic” la stadionul Soroca, care este înghețat de vreo 10 ani. Ba mai mult, de la o vreme principala arenă sportivă din oraș are lacăt la poarta principală, chiar dacă se mai organizează, din când în când, și meciuri de fotbal. Ca să nu zic că, pentru prima dată, de când țin eu minte, municipiul Soroca nu are echipă, care să participe în campionatul republican, dar și cel raional. Nu știu dacă există și alte localități, de talia Sorocii, unde să fie atât de gravă situația cu fotbalul. De altfel, noi nu avem nici o brigadă de arbitri, care să deservească meciurile campionatului Republicii Moldova, pe când vecinii din Florești au câteva astfel de brigăzi. Cel mai grav este faptul că nimeni nu are nevoie de talente, deși la Soroca mereu au crescut fotbaliști care ne fac cinste acolo unde joacă și acolo unde să apreciați. Cel mai elocvent exemplu sunt Vitalie Damașcan și Ion Bors, care fac parte din selecționatele Republicii Moldova”.
Pentru a redresa situația avem nevoie, în primul rând, persoane la conducerea raionului care să iubească sportul, în general și fotbalul, în special. În al doilea rând trebuie dezvoltată infrastructura și atragerea în fenomen a celor care cunosc fotbalului și doresc să pună umărul la dezvoltarea lui. În al treilea rând, avem nevoie de un campionat raional, cu participare a echipelor din toate primăriile, pentru a selecta cei mai buni jucători și, pe baza lor, de încropit o echipă care ne-ar prezenta cu cinste în campionatul republican. În caz contrar, vom crește fotbaliști pentru alte orașe și sate.
Andrei JITNIUC, secretar general al Asociației Raionale de Fotbal, ex-șef al Direcției Tineret și Sport al Consiliului raional Soroca: „Situația creată era una așteptată, fiindcă implicarea administrației publice locale de nivelul I și II a fost ca și inexistentă, iar entuziasmul și voluntariatul antrenorului Marin Rusu și a unu-doi oameni care l-au susținut și ajutat s-au terminat. Adică, ceea ce s-a produs are o logică. Din alt punct de vedere, administrația publică ne-a ajutat în limitele legii și posibilităților, dar acest lucru a fost prea puțin pentru a face posibilă participarea echipei într-o competiție republicană. La fel, au lipsit cu desăvârșire sponsorii, iar agenții economici la care ne-am adresat nu au manifestat interes pentru fotbal… În pofida problemelor, rămân optimist că situația se va redresa și că fotbalul nostru are viitor. Asociația de Fotbal din raionul Soroca a făcut deja două solicitări către primăria și Consiliul municipal Soroca pentru a fi creată Instituția Publică „Clubul de Fotbal Soroca”, ca fiind unica posibilitate reală de a readuce regele sportului pe linia de plutire”.
Regele sportului la Soroca: viitor incert…
Dacă acuratețea unei femei se vede după camera ei de baie, iar economia țării se apreciază după starea drumurilor, stare de facto a fotbalului se măsoară cu calitatea stadioanelor, care trebuie să fie un punct de atracție pentru fotbaliști și microbiști, dar nu o asemănare cu o simplă toloacă… Cu părere de rău, în tot raionul Soroca nu există un teren de fotbal adecvat timpurilor în care trăim, deși s-au făcut eforturi pentru „a fi în rând cu lumea”.
Și dacă stadionul municipal poate fi considerat o cauză pierdută – constricțiile, renovările, amenajările cosmetice nu mai sunt o soluție, ba dimpotrivă – o cheltuială nejustificată de bani, apoi construcția unui stadion raional în satul Rublenița, în care și-a pus speranță atâta lume, s-a transformat într-o construcție „cu barbă”
… La 10 august 2017 Asociația de Fotbal a raionului Soroca a anunțat, printr-o scrisoare, Consiliul Raional Soroca că Federația Moldovenească de Fotbal (FMF) este gata să ofere gazon artificial și scaune din plastic în valoare de 200 de mii de euro pentru un viitor stadion raional. Asociația cerea astfel Consiliului să inițieze și să finanțeze construcția stadionului. Președintele de atunci al raionului, Ghenadie Muntean, și Consiliul Raional au ajuns la concluzia că acest stadion trebuie construit în comuna Rublenița, localitate situată la aproximativ 7 km de centrul raional. La 4 decembrie 2017 Primăria Rublenița a oferit în comodat pe 25 de ani Consiliului Raional Soroca terenul stadionului din localitate. În lunile următoare nu au fost înregistrate mișcări importante legate de această inițiativă. În luna octombrie 2018 despre intenția de a construi stadionul s-a vorbit pentru prima dată în public. Președintele raionului, Ghenadie Muntean, vicepreședintele Iurie Todirean și arhitectul-șef al raionului Ion Golovatâi au mers la fața locului și au făcut poze alături de un poster care reprezenta „concepția grafică a stadionului de categoria II, conform clasificației UEFA”.
Prin decizia din 29 noiembrie 2018, Consiliul Raional Soroca face prima alocare de bani pentru acest proiect – prevede în bugetul pentru 2019 o finanțare de 2 milioane de lei. Devizul de cheltuieli prevăzut în proiectul tehnic întocmit de „Arh Expert Proiect” prevedea că toată construcția va costa 16 milioane de lei și că lucrările vor fi efectuate în 4 ani – 2019-2022. În timp ce se desfășura concursul de achiziții publice pentru selectarea antreprenorului care va executa lucrările de construcție, Ghenadie Muntean a ajuns la o înțelegere cu președintele Consiliului Județean Bacău, Sorin Brașoveanu, ca instituția să participe la finanțarea construcției stadionului. La ședința din 24 iunie 2019, la care a participat și o delegație a CR Soroca, Consiliul Județean Bacău a votat Acordul prin care se angaja să aloce 100 de mii de euro pentru stadionul din Rublenița.
În urma unui concurs de achiziții publice, CR Soroca a selectat firma „Foremcons” SRL să construiască stadionul după proiectul elaborat de „Arh Expert Proiect”. Lucrările au demarat în luna iulie 2019, însă la scurt timp au fost stopate. S-ar fi constatat o discrepanță între devizul de cheltuieli și proiectul de execuție, astfel că în octombrie 2019 a fost încheiat un acord adițional de 1, 3 milioane de lei. Toamna anului 2019 este momentul în care construcția stadionului a început a trena și a fost, la scurt timp, întreruptă. Compania a executat un set de lucrări – a săpat groapa de fundație pentru tribune, a făcut un perete de sprijin, a hidroizolat și termoizolat peretele de sprijin, a efectuat lucrări de zidărie și a pus câteva blocuri de calcar etc. În paralel cu lucrările, firma a depus mai multe demersuri la CR Soroca în care semnala lipsa capitolelor din proiectul tehnic și cerea completarea și ajustarea proiectului. CR Soroca susține că, drept urmare, proiectantul a efectuat doar unele modificări, însă altele au rămas neexaminate. Între timp, în toamna anului 2019 s-a schimbat conducerea raionului Soroca, iar arhitectul-șef a plecat din funcție. Abia în ianuarie 2021, susține CR Soroca, proiectantul a completat proiectul cu „unele compartimente”, dar documentul oricum a rămas nefuncțional.
În februarie 2021 firma „Foremcons” a informat în mod oficial CR Soroca, printr-o notificare scrisă, că suspendă lucrările din cauză că proiectul tehnic este incomplet, există neconcordanțe între proiectul tehnic și devizul de cheltuieli, necorespunderea proiectului cu situația reală din teren.
Astfel, în anul 2021, după mai multe luni în care pe șantier nu s-a mai efectuat nici o mișcare, CR Soroca, în încercarea de a relua construcția, a alocat peste 70 de mii de lei pentru o expertiză tehnică a lucrărilor efectuate, întrucât fusese semnalată apariția unor fisuri în peretele construit. Expertiza a arătat că fisurile pot fi remediate, ele nu afectează construcția și lucrările pot fi continuate. Nici acum însă lucrările nu au fost reluate, deoarece antreprenorul a insistat pe completarea proiectului tehnic. „Noi nu putem continua lucrările – în proiect nu este prevăzută ventilarea, electricitatea… Când am purces la executarea lucrărilor au apărut problema necorespunderii volumelor de lucrări din caietul de sarcini cu proiectul de execuție și ce era la fața locului de facto. Când am început să săpăm, cotele erau altfel. A început să se surpe malul. S-a făcut acord adițional ca să facem peretele de sprijin, ca drumul să nu se lase (stadionul este chiar pe marginea traseului R 14 – n. r.). Începem să facem o lucrare – nu e una, nu e alta. Nu corespunde proiectul cu realitatea de la fața locului”, a spus Dragoș Manole, director tehnic la „Foremcons”, la ședința CR Soroca din 16 decembrie 2021.
Ba mai mult, deși la etapa inițială se arătase dispusă să doneze stadionului din Rublenița un gazon artificial și alte elemente de infrastructură în valoare de 200 de mii de euro, FMF așa și nu a făcut donația din cauza eșuării construcției. Într-un răspuns la o solicitare din mai 2018 a fostului președinte al raionului Ghenadie Muntean, fostul președinte al FMF Pavel Ciobanu informa că Federația va oferi „un teren cu acoperire artificală și un set de porți” numai după ce stadionul va corespunde cerințelor minime, cu ulterioara aprobare a lucrărilor de către FMF… Secretarul general adjunct al FMF ne-a informat că Federația Moldovenească de Fotbal procedează astfel în toate cazurile – ajută la amenajarea stadioanelor numai prin donarea obiectelor de infrastructură, cum ar fi instalații nocturne, scaune individuale, suprafețe de joc, cu condiția ca lucrările executate să corespundă cerințelor minime de construcție a stadioanelor, și nu alocă bani.
În fine, la Ședința Consiliului Raional Soroca din aluna mai 2024 s-a decis că autoritățile raionale să investească 100 mii de lei pentru îngrădirea construcției nefinisate de la stadionul raional din satul Rublenița. Aceasta prezintă pericol pentru copii și nu numai, iar până lucrările vor fi reluate, ar fi nevoie de îngrădire, cel puțin așa au decis aleșii raionali.
Astfel, un edificiu de milioane de lei s-a transformat dintr-un obiect public care s aducă satisfacții și bucurii publicului larg într-un obiect care „…prezintă pericol pentru copii și nu numai”.
De altfel, Centrul Național Anticorupție a făcut bilanțul celor mai importante operațiuni de deconspirare a actelor de corupție, întreprinse pe parcursul anului 2023. În acest TOP rușinos se regăsește și „dosarul construcției stadionului raional din satul Rublenița, care este pe locul 17.
Și încă ceva. În cadrul vizitei de lucru în raionul Soroca, efectuată în vara anului trecut premierul Dorin Recean a promis că executivul condus de el, mână de mână cu Federația Moldovenească de Fotbal v-a pune umărul la edificarea stadionului raional de la Rublenița. „Guvernul nu doar că poate, dar chiar va face ca și la Soroca să existe o arenă fotbalistică pe măsura așteptărilor celor care iubesc sportul-rege. În următorii doi ani vom ajunge, cu siguranță, și la Soroca, or avem o colaborare foarte bună cu Federația Moldovenească de Fotbal, cu care avem proiecte comune. Am identificat bani, pe care îi vom utiliza pentru ca în toată RM, inclusiv la Soroca, să avem 46 terenuri de fotbal. Acest lucru este foarte important, în egală măsură, și pentru acei care practică fotbalul, și pentru acei care vin la stadion să se bucure de acest joc al milioanelor”, a declarat oficialul. [3]
În loc de epilog.
…Fotbalul din Soroca are o moștenire bogată, dar și o responsabilitate uriașă pentru a-și proteja viitorul. Fără acțiuni concrete din partea autorităților și a comunității locale, regele sportului riscâ sâ rămână̂ doar un subiect de amintiri nostalgice. Este timpul ca Soroca să revină pe harta fotbalistică a Moldovei.