Cea de-a VIII-a ediție a festivalului s-a așezat în arhivele memoriei, iar participanții au revenit la activitățile lor obișnuite. Printre participanții fideli ai evenimentului este și Petru Cojocaru din Bulboci. De ani buni, domnul Cojocaru își dedică timpul, cunoștințele și forțele pentru producerea puietului de pomi, dezvoltând o pepinieră, dar nu îi este străină nici activitatea de livădar. Dintre cele opt ediții ale Festivalului Mărului, Petru Cojocaru a participat la cinci, iar drept rezultat sunt vânzările de pomi fructiferi, stabilirea noilor parteneriate cu livădarii din raionul Soroca și din țară.
Recent, am făcut o vizită la Bulboci, pentru a vedea cum sunt îngrijiți puii de pomi fructiferi, roadele cărora le vor savura consumatorii peste câțiva ani.
Gospodăria Țărănească „Cojocaru Petru” a fost fondată în 2006, ne povestește gazda noastră. Pe suprafața totală de 12 ha, cât ocupă gospodăria (șase hectare proprii și șase arendate), sunt dezvoltate o pepinieră și o livadă. Petru Cojocaru mai administrează și alte cinci hectare de livadă a unor gospodari din localitate (membrii echipei sale, cum le zice cu drag gospodarul: Ghenadie Cojocari, Nicolae Patlati, Gheorghe Herța și Marin Cojocari, feciorul), astfel desfășurând activitatea pe o suprafață totală de șapte hectare de livadă, dintre care cireșii ocupă cinci hectare, iar restul suprafeței sunt ocupate de pruni și caiși.
Pepiniera are o suprafață de jumătate de hectar, aceasta fiind extinsă, dacă există precomenzi pentru puiet de pomi fructiferi. Realizarea puietului se efectuează, în fond, în baza comenzilor. Procesul de altoire este unul migălos, foarte responsabil și se face manual. Dar muncitorii zilieri de pe aici nu se tem de așa lucru, astfel încât pot altoi mii și mii de pomi la sezon. Bunăoară, în anul 2017 au fost altoiți 20 de mii de pomi, iar în anul curent — 17 mii.
„Volumul producției depinde de comenzi, fiindcă, știți cum e, problemele la noi sunt fără capăt. Oamenii sunt înfricoșați de embargourile care există cu Rusia și nu vor să investească în această ramură. Piața de desfacere este o problemă nerezolvată, astfel comenzile pentru puiet diferă de la an la an. Clienții noștri sunt de pe loc, din Soroca, fermieri care activează în agricultură în dependență de suprafața pe care o au. Pot avea și până la 50 ha, și 20 ha, și 100 ha”.
În partea dreaptă fâlfâie gălăgios în bătaia vântului frunzele câtorva rânduri lungi de cireși„Avem aici câmpul doi, cum se spune în limbajul profesionist, unde cresc copacii gata de vânzare: trei soiuri de cireș, un soi de vișin și patru soiuri de prun, care urmează să le sădim pe o suprafață de 14 ha la Zastânca”, continuă domnul Cojocaru să ne familiarizeze cu activitatea sa. Soiurile sunt alese la dorința clientului, dar specialistul le recomandă soiuri de perspectivă și dintre cele mai populare la consumatori, printre care: „Impresso”, „Piteștean”. Dar „Stanley”- regina prunelor — rămâne un soi pe care îl doresc totdeauna comanditarii, remarcă agricultorul. Acest soi merge bine în stare proaspătă și este un polenizator extraordinar pentru toate soiurile și rodește singur”… Irigarea se face cu ajutorul unei cisterne, dar gospodarul planifică în viitor să facă rost de tehnologii mai moderne și să instaleze un sistem de irigare prin picurătoare, care s-ar alimenta dintr-o fântână arteziană.
Petru Cojocaru: Am participat la MoldExpo, în rezultat am expediat Republicii Daghestan, în 2016, 10 mii de puieți de prun „Stanley”. Institutul de Horticultură, Agricultură a R. Moldova m-a recomandat, dl Dadu Constantin, și a mers. Mai am cereri din România. Românii vor să vină să mă vadă aici, pe loc, cum muncesc, care-s soiurile, le-a plăcut. Ei de așa soiuri de mere nici nu au auzit, de „Fugi-fu”, „Brax”, „Stec” etc.
Capacitatea de producere a puietului este mai mare decât cererea, ne informează domnul Cojocaru, care și-ar dori comenzi mai mari: “Pot să altoiesc și 500 de mii, am cu ce și am și pământ disponibil, dar până când apar comenzi noi, mai semănăm și porumb și, după cum vedeți, floarea soarelui, fasole, soia, deoarece acestea sunt buni premergători pentru pepinieră”.
În contextul discuției despre noi clienți, m-am interesat cum își promovează afacerea gazda noastră și cât de efectiv, în acest sens, este Festivalul mărului. Răspunsul m-a bucurat, deoarece mulți agricultori nu se aleg decât cu cheful, oboseala și cantități nu prea mari de mere vândute la eveniment, dar nu și cu contracte de vânzare angro și noi clienți pentru fructele lor. Pentru Petru Cojocaru participarea la expoziția de material săditor în cadrul festivalului este o zi de lucru intens, afirmă dânsul. “Pentru mine evenimentul nu înseamnă doar prezență, ci lucru serios cu oamenii. Eu discut cu clientul, îi fac recomandări, le răspund la întrebări, nu mă feresc niciodată. Afirm cu încredere că eu cresc materialul calitativ, mă prezint în fața oamenilor sincer, le vorbesc despre specia pomului, proveniența, cât trăiește, cât rodește soiul respectiv”. Efortul pare că dă rezultatele scontate, or, în urma participării la festival, domnul Cojocaru nu doar că și-a făcut cunoscută existența în calitate de producător de material săditor, dar a și bătut palma cu mai mulți agenți economici, care au cumpărat puieți pentru viitoarele lor livezi. “Am clienți din Ocnița, Strășeni, Hristici, Zastânca și alte localități din raion și din țară”.
Gheorghe Găină, consultant la Centrul de consultanță și informare în agricultură a FNFM, Soroca: Dintre cele patru pepiniere autorizate din raionul Soroca, cea mai mare și mai solicitată este pepiniera din Bulboci. Este cunoscută și în țară, inclusiv pe mine mă sună persoane interesate de la nordul țării, pentru informații. De la Briceni, Grimăncăuți până la Soroca pepiniere așa mari autorizate nu sunt. Am fost aici, în livadă, împreună cu savanți de la Institutul ”Codru” și am văzut cum se face operația în verde. Am văzut livada și mă mir ce creștere bună are, pământul e bun aici. Dezvoltarea copacilor este bună, iar tehnologia producerii materialului săditor calitativ este respectată.
La finalul vizitei, domnul Cojocaru a menționat: “Eu vreau să am clienți, vreau ca Republica Moldova să aibă mai mulți cumpărători, ca oamenii să aibă piață de desfacere și tuturor le doresc sănătate, pace, bucurie și să activăm aici, acasă, să atragem tineretul în domeniu. Asta e cultura strategică a Republica Moldova, pepiniera-livada, noi creștem și pâine, dar trebuie și bani ca să activăm”.
