Ziua de sâmbătă, 24 iulie 2021, a fost un moment important pentru România. După 17 luni, a fost prima zi în care nu a fost înregistrat niciun deces cauzat de COVID-19 în România.
Practic, în acest interval, de la peste 200 de morți pe zi, s-a ajuns la 0. Medicul Marius Geantă, co-fondatorul Centrului pentru Inovație în Medicină, a explicat pentru Ziare.com care sunt cei trei factori cruciali ce au dus la diminuarea treptată a deceselor până a ajuns la zero.
22 martie 2020. România raporta primul deces cauzat de COVID-19.
20 aprilie 2021. România trecea prin cea mai neagră zi, cu un record de 249 de decese cauzate de virus.
24 iulie 2021. Ziua în care autoritățile raportau că nu s-a înregistrat niciun deces în ultimele 24 de ore, o premieră după 17 luni.
Cei trei factori esențiali
Marius Geantă susține că este vorba despre o combinație de factori. Vaccinarea, faptul că foarte mulți oameni au trecut deja prin boală și corelația cu dinamica din orașele mari. ”Cu siguranță contează vaccinarea, cu siguranță contează imunitatea obținută de persoanele care au trecut prin boală, fie că știau sau nu, și cred că mai contează și câteva caracteristici care țin de obiceiurile și comportamentul populației”, explică Marius Geantă.
Vaccinarea
Numărul persoanelor vaccinate cu schema completă ajunsese luni, 26 iulie, la 4.799.196. Cu toate că ritmul campaniei de imunizare nu este cel așteptat și că numărul dozelor administrate zilnic este în scădere de luni de zile, tot există un impact pozitiv vizibil. ”Știm că vaccinarea nu are ritmul pe care ni l-am dorit. Încă nu am atins pragul de 5 milioane de persoane vaccinate, ținta pentru 1 iunie, dar este un procent relevant, mai cu seamă în marile orașe, unde procentul este ridicat. În București e mult peste media națională.
La fel și în Cluj, Timișoara, Sibiu. Și atunci în marile orașe e clar să sunt mult mai mulți oameni, versus media națională, care s-au vaccinat, deci sunt protejați. Pe lângă faptul că sunt protejați de boală și transmit mai puțin, în comparație cu persoanele nevaccinate”, spune Marius Geantă.
Peste un milion de români infectați
Până marți, 27 iulie, au fost confirmate 1.082.551 de cazuri de persoane infectate cu COVID-19 Cu toate acestea, numărul real este mai mare: persoane asimptomatice, care nu au știut, persoane cu forme foarte ușoare, care au confundat cu o răceală, sau persoane care, deși au bănuit, sau au știut sigur că au intrat în contact cu un om infectat, au preferat să nu fie luate în evidență.
Cele mai multe cazuri au fost raportate în orașele mari. Doar în București au fost, în total 184.028 de cazuri. Cu alte cuvinte, acestea se apropie de imunitatea de grup. ”Tot în orașele mari am avut, de la începutul pandemiei, cele mai multe cazuri de infectare. Estimările arată că aproximativ 800.000 de persoane din cei circa 1.080.000 care au fost diagnosticați cu covid în România, vin din marile orașe. Noi știm că la o persoană diagnosticată mai sunt 3-4 care nu au fost diagnosticați sau luați în evidență, dar care au trecut prin boală și au protecție față de reinfectare.
Deci cu alte cuvinte, tot la nivelul marilor orașe, există un număr considerabil de persoane care, într-un fel sau altul, au avut contact cu virusul. Sigur că nu putem să adunăm procentul de persoane care s-au vaccinat cu cel al celor care au trecut prin boală pentru că probabil dintre cei care au trecut prin s-au si vaccinat, deci nu putem să facem o sumă, dar studiile ne arată că la nivelul marilor orașe tindem spre imunitatea de grup”, mai spune Marius Geantă.
Dinamica din marile orașe
Oamenii care locuiesc în orașele mari tind să fie mai activi și să aibă o viață socială mai intensă. Se deplasează mult, folosesc mai multe mijloace de transport în comun, cu alte cuvinte intră în contact cu multe persoane.
Aici intervine importanța vaccinării și a persoanelor trecute prin boală. ”E important pentru că în marile orașe este și cea mai mare dinamică a oamenilor. Oamenii au o viață socială mult mai activă, se deplasează mai mult. În general, oamenii din marile orașe sunt cei care merg mai des în vacanțe, ies în weekend cu prietenii, au o viață socială activă. Ceea ce nu se întâmplă în egală măsură și cu cei care locuiesc în orașe mai mici sau cu atât mai mult în mediul rural, unde contactele sunt limitate în comparație cu marile orașe. Deci restricțiile, în general, vizau marile orașe, mai puțin orașele mici și mediul rural. Adică toată această discuție despre cluburi, festivaluri, HoReCa, vizau niște realități care țineau mai degrabă de marile orașe. Și atunci, având o situație epidemiologică mai bună în marile orașe, și la nivel național controlul s-a extins cumva”, explică Marius Geantă.
SURSA: ziare.com
