Fenomenul bullying-ului (agresiune și hărțuire psihologică sistematică) ia amploare în școlile din țara noastră, iar elevii semnalează tot mai des că au fost martori sau chiar victime ale unor astfel de acțiuni. Datele unui raport publicat recent de către Biroul Regional al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru Europa arată că R. Moldova este în topul statelor unde prevalează bullying-ul. Pedagogii și experții solicită să fie elaborate și realizate programe educaționale de prevenire și combatere a acestui fenomen, destinate atât elevilor, cadrelor didactice, cât și părinților.
Violența și hărțuirea în mediul școlar constituie o încălcare a drepturilor copilului la educație și la sănătate. Bullying-ul în școală cuprinde o serie de acțiuni de violență între elevi care se manifestă prin intimidare, înjosire și hărțuială. Termenul „bullying” provine din limba engleză de la cuvântul „bully”, ceea ce înseamnă „bătăuș” sau „huligan”. În limba română acest cuvânt nu are o traducere completă, însă înțelesul său poate fi asociat cu termenii de hărțuire, intimidare sau terorizare.
Fenomenul trebuie studiat de elevi, pedagogi și părinți
Adrian Guranda este elev la Colegiul de Industrie Ușoară din municipiul Bălți. El a auzit despre noțiunea de „bullying” abia anul trecut, în cadrul unei activități de educație civică. Adrian este din satul Corlăteni, raionul Râșcani, și recunoaște că în școala din satul de baștină, ca și în multe alte instituții de învățământ din țară, unii elevi sau grupuri de elevi sunt victime ale bullying-ului, fiind discriminați și hărțuiți. Tânărul este de părere că elevii trebuie să cunoască mai mult despre acest fenomen, fie că au fost „făptași” sau „victime”: „Cred că elevul-agresor are unele probleme în familie dacă se manifestă agresiv față de alți copii. Astfel, el vrea să fie în centrul atenției, să fie auzit. Despre asta trebuie să se vorbească în școală, deoarece acum se discută puțin despre acest fenomen”.
Natalia Popov, profesoară de limba și literatura română la gimnaziul din satul Făleștii Noi, raionul Fălești, este de părere că nu numai elevii trebuie implicați în programe anti-bullying, ci și cadrele didactice. „Pedagogii de la noi nu cunosc atât de bine acest fenomen, iată de ce nu știu ce metode să aplice pentru a interveni și preveni aceste acțiuni”, este de părere profesoara.
În opinia lui Vasile Bîrca, profesor de geografie și director-adjunct pentru educaţie la Liceul Teoretic „Ion Creangă” din satul Cuizăuca, raionul Rezina, comportamentul copiilor este influențat de mai mulți factori, inclusiv de sănătatea morală a familiei. El a participat la câteva instruiri în acest domeniu și este convins că și părinții ar trebui să cunoască ce este fenomenul bullying și cum pot fi diminuate efectele acestuia. „Deseori, nu este ușor să ne dăm seama că este vorba despre o acțiune de bullying, deoarece elevii-făptași au de obicei susținători, iar acțiunile sunt sistematice. Totodată, elevii care recurg la acțiuni de bullying sunt și ei victime ale anumitor circumstanțe sociale. Iată de ce nu doar pedagogii, dar și părinții trebuie să cunoască bine caracteristicile acestui fenomen. Neapărat trebuie să se elaboreze programe anti-bullying, cu participarea elevilor, pedagogilor, părinților, dar și statul trebuie să aplice anumite pedepse pentru bullying”.
Moldova în topul țărilor din Europa unde sunt raportate cele mai multe cazuri de bullying la școală
Datele „Raportului privind sănătatea și bunăstarea adolescenților”, realizat de Biroul Regional al OMS pentru Europa, arată că țara noastră se clasează în topul țărilor europene cu cele mai multe cazuri de bullying în școală. Astfel, elevii din Letonia, Lituania, Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria, Federația Rusă, România etc., au menționat că au fost hărțuiți la școală de cel puțin două ori în ultimele două luni ale anilor 2017-2018.
Raportul a fost realizat în urma sondajelor colectate de la peste 220 mii de tineri din 45 de țări și regiuni din Europa și Canada. Elevii chestionați aveau vârstele de 11, 13 și 15 ani.
Alt studiu, aceeași situație
Și concluziile studiului „Bullying-ul în rândul adolescenților din Republica Moldova”, realizat de Centrul de Consultanță Sociopolis cu suportul UNICEF Moldova, arată că fenomenul există în școlile din țară și este nevoie de programe naționale anti-bullying. Adolescenții implicați în situațiile de bullying în calitate de agresori, victime sau martori, sunt mai predispuși la absenteism, abandon școlar, au performanțe scăzute la disciplinele școlare. Autorii studiului notează că fenomenul are consecințele și asupra viitorul elevilor: „Agresorii sau victimele bullying-ului sunt mai susceptibili la simptomele de depresie și anxietate, au o stimă de sine scăzută, se simt singuri, în unele cazuri, își pierd interesul pentru activități. Problemele emoționale și de comportament de care suferă atât victimele, cât și agresorii pot continua în viața de adult”.
Bullying-ul interzis prin lege în România
În R. Moldova termenul de bullying nu este inclus în legislația națională. În schimb, în România, la sfârșitul anului trecut au intrat în vigoare modificări la Legea educației naționale, potrivit cărora în unitățile de învățământ și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale sunt interzise comportamentele care constau în violența psihologică – bullying. Legislatorii din România au prevăzut ca persoanele implicate în acțiuni de bullying, atât agresorii, cât și victimele, să beneficieze de asistență și evaluare psihologică.
Lilia Zaharia, Asociația Presei Independente (API)
