Judecătoarea Marina Rusu, mamă a șapte copii, cere sprijin public, pentru a-și proteja dreptul la muncă și la un tratament nediscriminatoriu la locul de muncă și anunță pentru luni, 22 decembrie, începând cu ora 10.00, o grevă „pe tăcute” la Consiliul Superior al Magistraturii. Apelul magistratei, în care acuză un tratament disproporționat la revenirea sa la muncă cu program redus, dar cu sarcină de muncă întreagă, este susținut, pe rețelele sociale, de mai mulți judecători, avocați și experți în diferite domenii.
Magistrata, care a revenit la muncă, din concediul de maternitate, la Judecătoria Chișinău, susține că deși a fost angajată cu normă de muncă redusă – patru ore, i se repartizează un volum de sarcini pentru o normă întreagă, din care cauză nu-și poate alăpta copilul mic, care nu are încă doi ani, uneori fiind nevoită să lucreze mult peste programul de muncă.
„Sunt mamă a șapte copii. Cinci dintre ei sunt minori. Doi sunt încă alăptați la sân, iar cea mai mică fetiță nu are încă doi ani. Din acest motiv am decis să revin la muncă cu program redus — patru ore pe zi — exact așa cum prevede legea, cu pauza necesară pentru alăptare – 30 de minute. Muncesc aceste patru ore și sunt remunerată pentru 4 ore cu jumătate de salariu. Acesta este cadrul legal în care activez.
În realitate însă, zi de zi, lucrurile stau altfel. Mi se repartizează același volum de muncă precum colegilor cu program complet de opt ore și salariu integral. Da așa este realitatea mea – sunt achitată cu jumătate de salariu dar profesez volumul deplin de dosare – 100% ca și judecătorii care primesc salariu complet.
Și, în fiecare zi, sunt pusă în fața unei alegeri care nu ar trebui să existe.
Fie plec la timp, știind că nu am reușit să fac totul la standardul pe care mi-l cere conștiința profesională. Fie rămân la muncă mult peste program, nu pentru că așa este corect, ci pentru că altfel nu pot.
Au fost zile în care am rămas la serviciu până la ora nouă sau zece seara, pentru a examina dosare și a motiva soluții în mod responsabil”, scrie magistrata în Apelul făcut public, în care cere societății.
„Dreptul la alăptare este un drept al copilului si a mamei. Alăptarea nu este despre confort și nu este o alegere opțională. Este o necesitate biologică pentru sănătatea copiilor mei și pentru sănătatea mea. Este un ritm care nu poate fi amânat și nu poate fi negociat cu un program administrativ”, menționează marina Rusu.
Magistrata spune că a sesizat instituțiile și a cerut, firesc si legal, ca volumul de muncă să fie proporțional cu timpul de muncă achitat, însă soluționarea acestei probleme a fost suspendată de către Consiliul Superior al Magistraturii pe termen nedeterminat. Efectele acestei situații se fac simțite, spune judecătoarea, asupra sănătății sale, asupra copiilor ei, „asupra drepturilor salariale și asupra capacității de a respecta termenele legale într-un volum de muncă dublu față de timpul achitat”.
Judecătoarea Marina Rusu a făcut ani la rând zilnic naveta la Comrat din Chișinău, unde activa în calitate de magistrată, fiindu-i refuzat transferul la Chișinău. În 2024, Comisia Pre-Vetting nu a promovat-o în evaluare pentru a deveni membru al CSM, invocând motivul că având mai mulți copii și un salariu de judecător, nu ar putea duce un mod de viață cinstit. Singura „vină” a fost presupunerea că existența mai multor copii și a unui salariu legal ar face imposibil un mod de viață onest.
„Femeile cu copii trebuie protejate, nu discriminate. Toți recunosc astăzi catastrofa demografică a țării noastre și necesitatea de a încuraja nașterea copiilor, de care depinde viitorul acestei țări. În același timp, autoritățile care ar trebui să asigure respectarea legii și buna funcționare a justiției își bat joc de mamele cu mulți copii din sistemul judiciar — femei care duc un mod de viață cinstit, nasc și cresc copii și contribuie la dezvoltarea socială, muncind din greu pe lângă toate acestea. Tot ce fac membrii acestei autorități este să se victimizeze din motive imaginare pentru a deține concomitent mai multe funcții incompatibile și să povestească despre cât de mult ei muncesc, fără a menționa că salariile le-au fost dublate și că nu ar trebui să se plângă de volumul de muncă. Nu ei. Nu azi, când discutăm despre „salarii nesimțite” în alte domenii. Ar trebui, mai degrabă, să se gândească la cei cărora li s-au refuzat oportunități de carieră din motive complet străine de integritate, bazate exclusiv pe discriminarea unei mame cu mulți copii, căreia acum i se neagă și dreptul de a fi remunerată corect pentru munca prestată, din exact aceleași motive”, scrie experta anticorupție Cristina Ciubotaru, într-o postare de sprijin pentru Marina Rusu.
Avocatul Vadim Vieru susține că „din perspectiva Drepturilor Omului, proporționalitatea între remunerație, timp de muncă și volumul de sarcini este foarte importantă, dar în același timp, greu de implementat în sisteme supraîncărcate cu volum mare de muncă (ceia ce, nu este o justificare)”. „Este nevoie de o soluție administrativă care să integreze norma parțială în algoritmul de repartizare a dosarelor. Este un pas firesc de maturizare a sistemului, care ar aduce claritate și predictibilitate pentru toți magistrații părinți”, susține avocatul.
Asociația Judecătorilor din Moldova s-a declarat solidară cu magistrata Marina Rusu. „În ierarhia normelor juridice, legea prevalează asupra regulamentelor. Lipsa unor prevederi exprese într-un act subsecvent nu poate justifica suspendarea sau golirea de conținut a unui drept recunoscut direct de lege. Odată stabilit legal un program de muncă redus, ajustarea corespunzătoare a volumului de muncă este o obligație imediată și necondiționată.
Repartizarea unui volum de muncă identic cu cel al judecătorilor cu normă întreagă unei persoane încadrate legal cu normă redusă poate constitui:
– discriminare directă pe criterii de sex și maternitate;
– discriminare indirectă prin aplicarea rigidă a unor reguli aparent neutre;
– refuz de acomodare rezonabilă, calificat ca formă autonomă de discriminare.
Protecția maternității și drepturile copilului nu pot fi subordonate considerentelor administrative și nu pot fi puse în balanță cu dificultăți organizatorice sau cu necesitatea consultării colective”, se arată într-o luare de poziție făcută publică de Asociația Judecătorilor din Moldova.
Cornelia COZONAC, anticoruptie.md
