Ideea că un om adult și-ar putea crește din nou dinții pare, la prima vedere, mai apropiată de filmele SF decât de medicina reală. Totuși, cercetătorii japonezi testează deja pe oameni un tratament experimental care ar putea deschide o direcție complet nouă în stomatologie: regenerarea dentară, nu doar înlocuirea dinților pierduți cu implanturi, punți sau proteze.
Am mai scris pe Playtech despre această inovație medicală și despre promisiunea ei uriașă, iar acum subiectul revine în atenție pentru că testele clinice au început deja. Dacă rezultatele vor confirma siguranța și eficiența tratamentului, cercetătorii speră ca medicamentul să poată fi disponibil, în anumite forme, în jurul anului 2030.
Cum funcționează tratamentul care ar putea regenera dinții
Tratamentul dezvoltat în Japonia pornește de la o proteină numită USAG-1, care are un rol în inhibarea dezvoltării dentare. Cercetările anterioare au arătat că blocarea acestei proteine poate stimula creșterea dinților în modele animale, inclusiv la șoareci și dihori, animale care au un tipar dentar considerat relevant pentru comparații cu oamenii.
Cercetătorii de la Kyoto University au anunțat încă din 2021 că un anticorp monoclonal împotriva USAG-1 a stimulat creșterea dinților în cazuri de agenezie dentară, o afecțiune congenitală în care unii dinți lipsesc din dezvoltare. Studiul publicat în Science Advances a arătat că blocarea USAG-1 poate influența semnalizarea BMP, un mecanism biologic…
Pe scurt, ideea nu este să fie „fabricat” un dinte artificial în laborator și apoi implantat, ci să fie activat potențialul biologic al organismului de a forma un dinte nou. Tocmai de aceea, dacă această direcție se confirmă, impactul ar putea fi uriaș pentru pacienții care astăzi depind de implanturi sau proteze.
Testele pe oameni au început deja
Tratamentul este coordonat de cercetători japonezi, între care Katsu Takahashi, specialist la Kitano Hospital din Osaka, implicat de ani de zile în studiul regenerării dentare. Primele teste clinice vizează adulți cu vârste între 30 și 64 de ani, fiecare având cel puțin un dinte lipsă. Medicamentul este administrat intravenos, iar etapa inițială urmărește în primul rând siguranța tratamentului.
Dacă această etapă va avea rezultate bune, cercetătorii vor să testeze tratamentul și la copii cu vârste între 2 și 7 ani care suferă de lipsa congenitală a mai multor dinți. Scopul inițial este tratarea persoanelor care s-au născut fără anumiți dinți, însă speranța echipei este ca, pe termen lung, terapia să poată fi folosită și în alte forme de pierdere dentară.
Este important de spus că tratamentul nu este încă disponibil în cabinetele stomatologice și nu înlocuiește, deocamdată, implanturile dentare. Vorbim despre o terapie experimentală, aflată în fază de testare, iar drumul de la rezultate promițătoare la utilizare largă poate fi lung.
De ce ar fi o schimbare uriașă pentru stomatologie
Spre deosebire de oase, care se pot reface după o fractură, dinții nu cresc la loc după ce sunt pierduți. Odată ce un dinte permanent dispare, soluțiile actuale sunt mecanice: implant, proteză, punte sau alte intervenții stomatologice. Acestea pot fi eficiente, dar sunt costisitoare, pot necesita operații și nu sunt potrivite pentru orice pacient.
Un medicament care ar stimula creșterea unui dinte nou ar schimba radical această logică. Ar transforma stomatologia dintr-un domeniu axat pe reparare și înlocuire într-unul capabil, cel puțin în anumite cazuri, să declanșeze regenerarea naturală.
Cercetătorii speră ca terapia să devină o a treia opțiune, alături de proteze și implanturi. Până atunci, însă, rămân întrebări importante: cât de predictibil va fi procesul, cât de bine se vor integra noii dinți, ce pacienți vor fi eligibili și cât de sigur va fi tratamentul pe termen lung.
Dacă obiectivul pentru 2030 va fi atins, medicina dentară ar putea intra într-o etapă în care pierderea dinților nu mai este definitivă în toate cazurile. Nu este încă o revoluție disponibilă pentru pacienți, dar este una dintre cele mai promițătoare direcții din stomatologia modernă.
