De la an la an, data sărbătoririi Paştelui este diferită, iar acest lucru îşi are originea acum aproape 1800 de ani. În anul 325, în cadrul primului sinod ecumenic de la Niceea s-a stabilit că Paştele va fi sărbătorit întodeauna, în baza unui calcul făcut de Patriarhia din Alexandria, în prima duminică cu Lună plină de după echinocţiul de primăvară.
A fost vorba de coroborarea calendarului solar, în funcţie de care este stabilit echinocţiul de primăvară, cu cel lunar, stabilit în funcţie de fazele lunii. Totododată, dacă data Paştelui, calculată după prima regulă, cădea în aceeaşi zi cu Paştele evreiesc, atunci Paştele creştinilor trebuia amânat cu o săptămână.
După introducerea calendarului gregorian, în 1582, Răsăritul şi Apusul n-au mai serbat Paştele la aceeaşi dată decât din întâmplare. Catolicii calculează data Paştelui după o formulă de calcul a Lunii pline de după echinocţiul de primăvară, în timp ce ortodocşii calculează în funcţie de Luna plină astronomică.
Prin decizia luată la Constantinopol, în 1924, toate Bisericile Ortodoxe trebuiau să se adapteze la calendarul gregorian. Nu toate au acceptat, astfel că Patriarhia Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă păstrează calendarul neîndreptat.
Ulterior, pentru a menţine o unitate ortodoxă în serbarea Paştelui, în 1927 s-a decis ca toate bisericile ortodoxe să sărbătorească Paştele după calendarul iulian.
Timp de zece ani de la această hotărâre, românii ortodocşii au serbat Paştele o dată cu romano-catolicii. Ulterior, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis să revină asupra deciziei şi să serbeze Paştele o dată cu ortodocşii care serbează Paştele după calendarul vechi. Citeşte aici mai multe despre de ce Paştele catolicilor se sărbătoreşte la o altă dată faţă de cel al ortodocşilor.
sursa: www.descopera.ro