Deşi trăiam în acelaşi stat, integrarea copiilor în educaţia preşcolară este diferită în mediul rural de cel urban. Dacă în majoritatea satelor sunt locuri libere la grădiniţe, în oraşe situaţia este inversă, avem mai mulţi pici dornici de a frecventa instituţiile preşcolare decât locuri disponibile.
Şi rapoartele oficiale confirmă acest fenomen. De exemplu, în raportul Ministerului Educaţiei pentru anul trecut aflăm că cele 1461 instituţii de educaţie timpurie din Republica Moldova au fost frecventate de aproape 150 mii de copii. “În medie, la 100 de locuri în instituțiile preșcolare revin 86 de copii, cele mai solicitate fiind grădinițele din mediul urban, unde la 100 de locuri revin 102 copii, iar în mediul rural la 100 de locuri revin doar 76 de copii”, se mai spune în acest raport. Părinții depun din timp cereri la grădinițele din oraș în speranța că atunci când micuții vor avea vârsta necesară să poată fi integrați alături de semenii lor în sistemul de educație preșcolară. Am încercat să aflăm câţi părinţi doresc să-şi ducă micuţii la grădiniţele din municipiul Soroca, dar nu o fac fiindcă nu au loc, însă nu există o cifră oficială. “Informaţia despre cererile din partea părinților o are fiecare administrator de grădiniţă în parte. Dar sunt și părinţi care depun cereri la toate grădiniţele, aşa că nu este o statistică concretă la ziua de azi”, ne declară viceprimarul municipiului Soroca, Mihail Grabciuc.
APROPO
Un studiu realizat de UNICEF în marea majoritate a grădinițelor din republică recomandă autorităților să “faciliteze dezvoltarea sectorului privat de învățământ preșcolar, în special în municipiul Chișinău, atragerea surselor financiare adiționale, majorarea salariilor cadrelor didactice, instruirea și evaluarea performanțelor educatorilor etc”.
Am discutat cu mai mulți manageri ai instituțiilor preșcolare din municipiu și am aflat că numărul cererilor de la părinți pentru fiecare dintre instituții este de câteva zeci, ce-i drept, o bună parte din ele sunt depuse cu mult înainte ca micuții să ajungă la vârsta preșcolară. “Noi avem registre speciale, unde înregistrăm cererile părinților, afirmă Olga Corbu, managerul grădiniței nr.17 “Cheița de Aur”. Aceste registre sunt periodic verificate de colaboratorii primăriei. În instituţia noastră numărul de cereri crește în fiecare zi, pot să vă spun doar că deja sunt destule pentru a deschide 4 grupe. Realizez că din cei care au depus cereri la noi pot fi şi cei care au mai depus cereri în alte instituţii, grădinițele nr.13 şi 16, căci suntem vecini. Cu toate că toţi care vin cu cererea insistă să-i primim, grupele se formează în perioada de vară, când pleacă preșcolarii”. Grădinița numărul 7 din dealul orașului este frecventată în prezent de 86 de copii împărțiți în trei grupe. Administrația instituției ne informează că au primit 15 cereri de la părinți pentru a-i primi pe copii la grădiniță. Directoarea acestei instituții este convinsă că o bună parte din copiii din acea regiune nu sunt aduși la grădiniță de către părinți din cauza sărăciei. “Motivul pentru care unii copii nu frecventează grădiniţa este şi faptul că părinţii care nu lucrează nicăieri nu pot plăti pentru grădiniţă. Am în vedere suma aproximativă de 200 lei pentru instituţia în care copilul este educat, mănâncă şi doarme.
Alexandru Cebotari, locuitor al municipiului Soroca:
“Primii doi copii au frecventat grădiniţa, de o lună merge şi al treilea copil. Noi am dat cerere şi ne-am înscris în listă pe când băiatul avea vreo şase luni. Este foarte bine, acolo primesc altă educaţie şi disciplină. Când sunt grămadă, îşi fac prieteni printre alţi copii de vârsta lor. Am observat că de când merge la grădiniţă vorbeşte mai mult este mai activ şi sociabil. Cât privește plata părintească lunară, este una medie și ne putem permite”.
Problema este că mulți părinţi sunt plecaţi peste hotare, iar micuţii sunt lăsaţi cu buneii, neamurile sau vecinii. Alţii nu au locuri de muncă și, respectiv, nu au bani ca să le cumpere copiilor ciupici, ştrampi şi haine de schimb pentru grădiniţă”, mai spune Ludmila Todirean. Într-o astfel de situație este și familia Pleşco ce locuiește la vreo cinci minute de mers pe jos de această grădiniță. În familie cresc cinci copii, de 1, 8, 11, 13 și 16 ani. Nimeni dintre cei mai mari nu au mers la grădiniță, ne spune mama acestora, și cel mai degrabă nici mezina nu o va face. Fiind mai mulți, cei mari au rol de educatori și dădace pentru frații și surorile mai mici. “Noi nu ne-am dorit acest lucru, deoarece nu ne ajungeau bani să-i îmbrăcăm pentru a merge la grădiniţă. Toţi copiii de la grădiniţă sunt frumos îmbrăcaţi, dar noi nu aveam așa haine”, îmi zice Maia Pleşco.
Ana Maxim, locuitoare a municipiului Soroca:
“Încă nu ne-am înscris în rând, dar planificăm să o facem până copilul va împlini un an. Grădinița este un mediu foarte important pentru dezvoltarea copilului, la grădiniță începe să guste câte puțin din independență, învață să comunice și să interacționeze cu semenii săi. Statul trebuie să asigure condiții egale de acces în grădinițe pentru toți copiii și să presteze servicii de calitate prin crearea unui spațiu favorabil pentru dezvoltarea copilului. Este important ca toate grădinițele să aibă capacitatea de a oferi o atmosferă stimulatoare pentru dezvoltarea copilului, deoarece o bună educație primită în grădiniță va asigura și performanțe mai bune în școală”.
În vecinătate am întâlnit-o pe Rima, o fetiță cară stătea cu bunica sa (fetiţa din fotografie). Ea este unul dintre miile de copii din Republica Moldova care nu știe ce înseamnă grădiniță. Dar indiferent de motivele pentru care unii pici nu merg la grădiniță — sărăcia, lipsa locurilor ori indiferența părinților, are de pierdut în primul rând copilul. Și bine ar fi ca autoritățile și părinții să încerce să rezolve împreună această problemă, care, chiar dacă nu este una de proporții, afectează copiii “fără grădiniță” și integrarea lor ulterioară la școală.
