Cetatea Tighina — sora mai mare a cetăţii Soroca

Cetatea din Tighina, la fel ca și celelalte trei fortărețe de pe Nistru — Hotin, Soroca şi Cetatea Albă, făcea parte din sistemul de apărare a hotarelor Ţării Moldovei.

ÎNTRE NISTRU ŞI PRUT

Cunoaştem bine cam totul „de afară”, dar nu prea ştim ce avem acasă, indiferent dacă este vorba de personalităţi, sport, muzică sau turism. Prin urmare, “Observatorul de Nord” lansează o nouă rubrică, care va prezenta atracţiile turistice din Republica Moldova. Pentru că este păcat să ajungi la umbra Piramidelor Egiptene, dar să nu fi ajuns în Peştera Răposaţilor din Rudi, să te fotografiezi în vârful Turnului Eiffel, şi să nu cunoşti unde se află podul Eiffel din Ungheni, ori să schiezi în Munţii Alpi, dar să nu te fi căţărat măcar o dată pe stâncile milenare din Corjeuţi, Brânzeni sau Buteşti. În caz că cititorilor le va plăcea această rubrică, vom publica în ziar şi o hartă turistică pentru cei care vor să fie turişti la ei acasă.

Ca şi în cazul cetăţii noastre din Soroca, nu s-au păstrat documente care să aducă lumină asupra construcţiei fortăreţei medievale, deşi se crede că aceasta a fost ridicată pe locul palăncii așezate aici la indicația lui Ștefan cel Mare.

Unii cercetători cred că cetatea de piatră a fost ridicată de genovezi, alţii susţin că aceasta a fost construită de turci, deşi la fel de credibilă este şi versiunea precum că fortăreaţa a fost construită la porunca domnitorilor Moldovei şi doar refăcută de otomani.

Arhitectul Valentin Voiţehovski, care a copilărit şi a crescut în Soroca, scria că în urma cercetării zidurilor citadelei “s-a descoperit că pe verticală acestea sunt formate din două straturi, ceea ce vorbeşte despre existenţa cetăţii până la invazia otomană”.

După războiul ruso-moldovenesc din 1992, cetatea Tighina a fost cedată autorităţilor nerecunoscute de la Tiraspol.

Astfel că pentru unii cercetători, dar şi simpli cetăţeni ai Republicii Moldova, până nu demult era foarte complicat să ajungă în cetate, mai ales că în interiorul ei staţionează şi în prezent armata rusă.

Ghizii le vorbesc turiştilor despre originea slavă şi turcească a cetăţii şi mai puţin despre istoria ei românească.

În interiorul cetăţii se află şi un muzeu, unde sunt păstrate obiecte descoperite de arheologi, dar şi elemente butaforice care reprezintă diverse crâmpeie din istoria cetăţii.

Fortăreaţa Tighina a fost redenumită de turci în Bender, termen turcesc preluat şi de ruşi.

Monumentul de istorie și arhitectură este parţial deteriorat și necesită lucrări de restaurare speciale, şi nu din cele făcute în ultimii ani, care mai mult au ştirbit din imaginea cetăţii de odinioară.