Astăzi creștinii ortodocși, de stil vechi, îi sărbătoresc pe Sfinții Împărați Constantin și Elena

0
158

Creștinii ortodocși de stil vechi îi prăznuiesc în fiecare an, pe 3 iunie, pe Sfinții Constantin și pe mama sa, Elena, cei care au dat libertate creștinismului. Constantin cel Mare a fost împărat al Imperiului Roman între 306 şi 337. În toamna anului 312, în ajunul unei lupte, Constantin a zărit pe cer, în plină zi, o cruce strălucitoare, deasupra soarelui, ce avea inscripţia: „Prin acest semn vei birui”, iar pe timpul nopţii i s-a arătat în vis însuşi Isus Hristos, cu semnul crucii, cerându-i să pună acest semn sfânt pe steagurile soldaţilor săi, urmând să le fie protector în focurile bătăliei.

Împărăteasa Elena, mama împăratului Constantin cel Mare, este cunoscută în istorie ca fiind o persoană evlavioasă și devotată creștinismului. Ea s-a născut în provincia Bitinia și a devenit soția generalului roman Constantiu Chlorus. Cu toate acestea, în anul 293, Constantiu Chlorus a divorțat de Elena sub influența împăratului Dioclețian.

După divorț, Elena nu s-a recăsătorit și s-a dedicat vieții private. Ea a fost un sfetnic competent și statornic pentru fiul său, Constantin, care a devenit ulterior împărat. Constantin este cunoscut pentru convertirea sa la creștinism și pentru promovarea acestei religii în Imperiul Roman.

În lupta sa pentru răspândirea creștinismului, Constantin a trimis-o pe mama sa, Elena, la Ierusalim într-o călătorie în căutarea locului unde a fost îngropat Isus Hristos și al lemnului Sfintei Cruci. Împărăteasa Elena a fost însoțită de ostași și de episcopul Macarie al Ierusalimului.

Potrivit tradiției, în timpul săpăturilor au fost descoperite trei cruci, iar pentru a identifica crucea pe care a fost răstignit Hristos, martorii au atins fiecare cruce cu un mort. Numai atingerea Crucii pe care a fost răstignit Hristos a dus la învierea acelui mort. Astfel, a fost identificată crucea originală.

Împărăteasa Elena este asociată cu construcția mai multor lăcașuri sfinte creștine, inclusiv Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, Biserica din Bethleem și Biserica din Nazaret. Aceste biserici au devenit destinații populare pentru pelerinaj și sunt considerate locuri sfinte în creștinism.

Tradiții și superstiții

În calendarul popular, este sărbătoarea păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Tradiția populară ne spune că în această zi păsările de pădure își învață puii să zboare.

Tocmai din acest motiv, există o mulțime de superstiții și de tradiții legate de pământul lucrat. Agricultorii nu lucrează în această zi pentru a evita paguba pe care o aduc păsările cerului.

 


Articolul precedentHoroscopul zilei de luni, 3 iunie 2024: Balanțele vor trebui azi să se ocupe de multe sarcini neplăcute, dar necesare, află ce îți rezervă astrele pentru zodia ta
Articolul următorDiscursul de ură și instigare la discriminare în an electoral: consecințe și soluții

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.