Creștinii ortodocși de stil vechi sărbătoresc astăzi, 7 ianuarie, Crăciunul, o sărbătoare marcată de tradiții profunde și obiceiuri unice. Spre deosebire de Crăciunul celebrat pe 25 decembrie, această dată diferită se datorează utilizării calendarului iulian, introdus de Iulius Cezar în anul 46 î.Hr. Calendarul iulian este încă folosit de unele Biserici Ortodoxe de Est, precum cele rusească și sârbă.
Crăciunul pe rit vechi păstrează tradiții transmise din generație în generație. Obiceiurile, influențate de specificul fiecărei regiuni, au în centru spiritualitatea și celebrarea Nașterii Domnului.
Postul Crăciunului, care începe pe 28 noiembrie și durează 40 de zile, reprezintă o perioadă de purificare sufletească și trupească. Credincioșii se abțin de la carne și produse lactate, pregătindu-se pentru bucuria sărbătorii.
Ajunul Crăciunului este un moment special, când credincioșii se adună la Liturghia de la miezul nopții. Această slujbă solemnă marchează Nașterea lui Isus Hristos și este însoțită de lumânări aprinse, colinde și rugăciuni.
Colindatul este unul dintre cele mai îndrăgite obiceiuri. În seara de Crăciun, grupuri de credincioși merg din casă în casă, cântând colinde care vestesc nașterea Mântuitorului și aduc binecuvântări. Aceste cântece tradiționale creează o atmosferă de bucurie și solidaritate în comunitate.
Un obicei mai puțin cunoscut este „bogăția puilor.” În unele comunități, credincioșii aduc pui vii la biserică, simbolizând darul vieții, fertilitatea și speranța pentru anul ce vine.
Pentru creștinii pe stil vechi, și Anul Nou este sărbătorit la o dată diferită. Revelionul are loc în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, completând ciclul sărbătorilor de iarnă.
