Pentru următoarele alegeri parlamentare, când forul legislativ va fi ales conform noului sistem electoral (mixt), au fost create circumscripții electorale. Așadar, la 7 noiembrie 2017, Guvernul Republicii Moldova a aprobat harta circumscripțiilor uninominale.
După cum vă informam în aricolul precedent, vor fi create 51 de circumscripții, dintre care 46 de circumscripții — pe teritoriul Republicii Moldova din dreapta Nistrului (dintre care 11 în capitală și două în autonomia găgăuză), iar alte 2 circumscripții vor fi create în regiunea transnistreană, pentru localitățile Camenca, Rîbnița, Dubăsari, Grigoriopol, Slobozia, municipiul Tiraspol și Tighina.
Cetățenii RM din diasporă vor putea vota la una dintre cele 3 circumscripții care vor fi constituite în afara țării: una pentru Asia și CSI, una pentru Europa de Vest și una pentru Statele Unite și Canada. Secțiile de votare vor fi constituite pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale Republicii Moldova în străinătate, informează Comisia Electorală Centrală pe pagina oficială a instituției.
Circumscripţia nr. 49 (la Est de Republica Moldova) sunt incluse 48 de țări:
Afganistan, Arabia Saudită, Armenia, Azerbaidjan, Bahrain, Belarus, Bhutan, Brunei, China, Coreea de Nord, Coreea de Sud, Emiratele Arabe Unite, Filipine, Georgia, India, Indonezia, Iordania, Irak, Iran, Israel, Kîrgîzstan, Kazahstan, Kuweit, Laos, Liban, Malaiezia, Maldive, Mongolia, Myanmar, Nepal, Oman, Pakistan, Rusia, Seychelles, Singapore, Siria, Sri Lanka, Tadjikistan, Tailanda, Timorul de Est, Turcia, Turkmenistan, Ucraina, Uzbekistan, Vietnam, Yemen.
Circumscripţia nr. 50 (la Vest de Republica Moldova) include alte 43 de state:
Albania, Andora, Austria, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croaţia, Danemarca, Elveţia, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Lituania, Letonia, Liechtenstein, Luxemburg, Monaco, Malta, Muntenegru, Norvegia, Ţările de Jos, Polonia, Portugalia, Republica Macedonia, România, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlanda de Nord, Serbia, San Marino, Scoţia, Slovenia, Slovacia, Spania, Suedia,Ţara Galilor, Ungaria, Vatican.
Circumscripția nr. 51 și totodată a treia circumscripție uninominală creată în afara țării include:
Canada, Statele Unite ale Americii.
Ce spun experții?
Noul sistem electoral și modalitatea de constituire a circumscripțiilor electorale au mai multe carențe, sunt de părere experții. Iată câteva dintre acestea, relatate de experții Asociației Promo-LEX în Declarația cu privire la Monitorizarea implementării reformei electorale în Moldova.
“…în contextul pregătirii pentru următoarele alegeri parlamentare, Promo-LEX este îngrijorat în special de următoarele aspecte:
1. Comisia Națională pentru Constituirea Circumscripțiilor Uninominale nu a respectat criteriul demografic atunci când a creat circumscripțiile majoritare. Astfel, între 15 și 30 din circumscripțiile create nu respectă prevederea privind delimitarea circumscripțiilor în baza devierii de 10% al numărului alegătorilor între circumscripții, după cum este stipulat în lege.
2. Circa 7% dintre numărul total de alegători (203,368 de alegători, informație actualizată la 01 aprilie 2018) nu au nici domiciliu, nici reședință și, conform prevederilor art. 93 (4) din Codul Electoral, nu pot participa în alegerile parlamentare în cadrul unor circumscripții uninominale.
3. Pe de altă parte, în jur de 80 000 de studenți înmatriculați în 2016-2017 în universitățile și școlile profesionale din capitală vor putea exercita dreptul lor la vot la orice secție de votare, astfel potențial jucând un rol crucial în circumscripțiile majoritare din Chișinău” (promolex.md).
Potrivit noului sistem de vot, 50 de deputați vor fi aleși pe liste de partid în circumscripție națională, iar ceilalți 51 — în circumscripții uninominale într-un singur tur.
Vox populi
Am solicitat și opinia cetățenilor care urmăresc cu atenție viața politică în Republica Moldova, au fost sau sunt parte a domeniului politic din țară în diferite timpuri.
Efim ZUBCU, ex-deputat în Parlamentul Republicii Moldova: „Am o părere negativă despre votul mixt, or, în condițiile actuale ale Republicii Moldova, acesta nu poate fi obiectiv. Cu părere de rău, chiar dacă mai multă lume a optat mereu să voteze oameni concreți, dar nu partide politice, acum este pericolul real ca în legislativ să acceadă persoane șmechere și cu bani, dar nu acei care să ne reprezinte”.
Ana BEJAN, ex-deputat în Parlamentul Republicii Moldova: ”Într-o societate democratică și dezvoltată votul mixt își are locul, cu siguranță. Este bine ca alefătorul să-și cunoască deputatul, să contacteze cu el. La noi însă, unde nu există democrație autentică, unde libertăițile mai mult sunt mimate, unde totul se vinde și se cumpără, votul mixt este un nonsens”.
Boris IVASI, inginer: ”Acest tip de vot permite oricărui om să-și înainteze candidatura, indiferent dacă este sau nu este membru de partid. Votul mixt ar putea fi un pas important spre votul uninominal, când în parlament vor putea accede acei care prezintă interesele noastre, dar nu doar ale unui grup de partid. Bineînțeles, și partidele își pot înainta candidații, care, ajunși în legislativ, vor putea forma grupuri parlamentare”.
Tudor CILIPIC, expert la CCI RM: ”Pe de o parte, votul mixt este un lucru bun, or, pentru acest tip de vot a pledat cândva mai multă lume. Pe de altă parte, nu este exclus ca în parlament să fie alese nu persoanele care merită cu adevărat, dar oameni cu bani. Poate exagerez și lucrurile stau altfel, dar nu a rămas mult — alegerile din luna februarie ne vor da răspuns la întrebarea cine are și cine nu are dreptate”.
Elena BODNARENCO, deputată în Parlamentul Republicii Moldova: „Și eu, și partidul pe care îl reprezint suntem categoric împotriva votului mixt. Noi, PCRM, am fost prima formațiune care am criticat noul sistem de vot, fiindcă înțelegem că nu suntem o democrație avansată, care poate să-și permită acest „lux”. Sunt de părerea că votul mixt diminuează rolul femeii, de exemplu, în procesul electoral sau a minorităților naționale… Pe de altă parte, faptul că România a refuzat acest mod de votare, iar Georgia este pe cale să o facă vorbește de la sine — nu trebuie să călcăm pe aceeași greblă ca și alții”.
Nicolae ROBU, ex-deputat în Parlamentul Republicii Moldova: ”Votul mixt este bun pentru Danemarca, Franța, Germania sau alte țări cu democrații autentice și avansate. Despre Republica Moldova mă îndoiesc că pot spune același lucru, dar… mai vorbim după luna februarie a anului viitor”.
Amintim că alegerile Parlamentare vor avea loc la 24 februarie 2019.
Victor Cobăsneanu, Tatiana Mitrofan
VEZI ȘI ARTICOLUL PRECEDENT:
ALEG INFORMAT. Componența următorului Parlament va fi aleasă după un sistem electoral nou
