Vizite „patriotice” în… grădinițe și școli. Lidera partidului Moldova Mare, surprinsă în mijlocul copiilor

  Victoria Furtună, lidera partidului Moldova Mare, exclus de pe scena politică pentru un an, nu pierde legătura cu… electoratul. Pe lângă întâlnirile regulate cu cetățenii însă, politiciana solicită și, uneori, chiar obține permisiunea de a vizita instituțiile de învățământ, spații aparent ferite de orice influență. Pretextul – prezentarea unor cărți despre identitate, tradiții și „valorile naționale”. Promovate drept materiale educaționale, aceste volume sunt prezentate direct în fața copiilor, în cadrul unor activități organizate, dar despre care există puține informații publice: nu sunt anunțate oficial, nu este clar cine aprobă conținutul acesora și nici instituțiile în care au loc „orele patriotice” nu pot fi identificate. După mai multe tentative nereușite de a identifica locația acestor întâlniri, am solicitat ministerului de resort să aducă claritate. Într-o primă reacție, reprezentanți ai Ministerului Educației au declarat ,pentru portalul Anticoruptie.md, că astfel de întâlniri sunt interzise, iar administrația instituțiilor riscă sancțiuni.

Politică mare… în grupa mică

Imagini video și fotografii publicate pe rețelele sociale surprind astfel de întâlniri desfășurate în interiorul unei grădinițe: copii așezați pe scăunele, răsfoind un abecedar ilustrat, participând la jocuri interactive și dialoguri despre eroi naționali, anotimpuri și simboluri culturale. Cadrele sunt însă filmate astfel încât să evite orice element recognoscibil — nu apar denumiri de instituții, adrese, uniforme sau alte detalii care ar putea indica locul exact, organizatorii la rândul său refuzând să numească instituția. În lipsa acestor informații, activitățile capătă conturul unor intervenții discrete, desfășurate într-un mediu sensibil — cel educațional — unde granița dintre demers cultural și influență ideologică devine dificil de delimitat.

La o gradiniță anonima … după date statistice

Într-una dintre grădinițele a căror identitate nu este făcută publică, aceste întâlniri sunt prezentate drept activități educaționale, descrise de participanți inclusiv ca o formă de observare a modului în care copiii înțeleg noțiuni precum identitatea, tradițiile și reperele culturale.

Contactată de reporterul portlului Anticoruptie.md, Victoria Furtună a confirmat participarea la aceste activități, susținând că ele au avut loc cu acordul administrației și al părinților, desfășurate împreună cu Iurie Raileanu, autorul cărții pentru copii „Etno ABC”, distribuită copiilor. Ea a refuzat însă să precizeze despre ce grădiniță și școală este vorba. Întrebată de ce numele instituției nu este făcut public, aceasta a evitat un răspuns direct și a insistat asupra faptului că nu a acționat în calitate de politician:

„Nu au fost întâlniri din partea partidului. Am fost eu, Victoria Furtună, ca specialist, ca persoană care cunoaște tradițiile și valorile noastre. Nu s-a făcut lucrul ăsta pentru a promova Victoria Furtună sau partidul politic. Nu am fost ca un politician în prezență, am fost ca o mamă, ca o fiică și ca o femeie căreia îi pasă de viitorul copiilor. Eu nu sunt limitată în Republica Moldova să am prestații ca persoană fizică — sunt două ramuri diferite”, a declarat Furtună.

Ex-procurora susține că activitățile au avut un caracter exclusiv educativ, nu au inclus mesaje politice, ar avea și un rol de „evaluare” a percepțiilor copiilor, pentru a face o…statistică:

„A fost mai mult o implicare indirectă, pentru a face o statistică, dacă se poate spune, la ce etapă sunt copiii, cum văd ei identitatea noastră. Fiindcă pentru a schimba ceva în viitor și pentru a face modificări la nivel instituțional, ce ține de educație și cultură, trebuie să știi cum văd copiii lucrurile, care sunt percepțiile lor, dacă mai știu cine este Ștefan cel Mare, care sunt tradițiile și valorile noastre.”

Reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării, pe care i-am contactat, au declarat că astfel de activități sunt strict interzise în instituțiile din țară. Totodată, s-a accentuat faptul că, în cazul identificării instituției, administrația acesteia riscă sancțiuni. Am adresat și o solicitare oficială ministerului de resort, la care am anexat materialele depistate în mediul online. Vom reveni cu actualizări după obținerea unui răspuns, în special în ceea ce privește denumirea instituției unde au fost aprobate astfel de activități.

Autorul abecedarului: „De ce contează unde?”

Ne-am fi așteptat, în acest context, la o mai mare deschidere din partea autorului abecedarului în privința organizării acestor întâlniri. Întrebat unde au avut loc activitățile, Iurie Raileanu a evitat să ofere detalii: „De ce contează? Asta e din Republica Moldova. Pentru mine toată țara este ca un sat de baștină.”

Raileanu insistă că prezența sa alături de Furtună nu are legătură cu politica:

„Eu cu doamna Victoria apar în calitate de coautor, nu ca partid politic. Noi avem aceleași idei, viziuni asupra dezvoltării țării — uităm de partidele toate. Când mergem cu doamna Victoria, mergem exact pentru a promova tradițiile naționale, cele ce ne-au rămas de la strămoșii noștri ca cod genetic național.”

Despre abecedar, autorul spune că ideea i-a venit în 2012–2013, prima ediție fiind tipărită în 2015:

„Copilul e curat la suflet, nu e implicat în mizeria politică. Prin acest abecedar se apropie de identitatea noastră națională. E o chestie unică în lume — nu a făcut nicio țară un astfel de abecedar etnografic.”

Iurie Raileanu este scriitor, poet și fotograf, autor al mai multor lucrări dedicate Republicii Moldova. Deține și o funcție publică locală, fiind consilier din partea Partidului Socialiștilor în satul Brănești, comuna Ivancea.

Cu toate acestea, profilul său de pe rețelele sociale conține numeroase distribuiri ale materialelor publicate pe paginile Victoriei Furtună și ale Partidului Moldova Mare, inclusiv imagini și videoclipuri din activitatea publică a acesteia.

O carte destinată celor cărora nu le este rușine că sunt moldoveni

Abecedarul pentru copii nu este însă singura carte care leagă numele Victoriei Furtună de cel al lui Iurie Raileanu. Dacă la abecedar Furtună apare doar ca promotor, cei doi au semnat împreună, în calitate de coautori, un proiect editorial de altă amploare — unul care a ajuns direct pe masa poliției.

Este vorba despre cartea-album Moldova Mare, un volum realizat în comun, care, potrivit autorilor, reunește texte și imagini dedicate identității, istoriei și patrimoniului Republicii Moldova.

Lansarea era planificată pentru 12 iulie 2025, la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”. Nu a mai avut loc — înainte de eveniment, aproximativ 50 de exemplare au fost ridicate de poliție.

Victoria Furtună și Iurie Raileanu susțin că volumul a fost tipărit legal, că nu conține nimic ascuns sau ilegal, și că decizia autorităților a fost nejustificată. „Este o carte despre Republica Moldova, unde nu era nimic ascuns sau ilegal”, a declarat Furtună. „Până în prezent nu mi s-a întors cartea”, a adăugat Raileanu.

Documente facute publice chiar de fosta acuzătoare spun altceva. La 4 iulie 2025, directorul SIS Alexandru Mustață a transmis o scrisoare oficială șefului Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, solicitând intervenția forțelor de ordine. În document se arată că distribuirea cărții reprezintă publicitate politică ascunsă a Partidului Moldova Mare, lansată în afara perioadelor electorale, cu posibile încălcări ale legislației privind finanțarea partidelor din surse interzise.

Cartea nu a fost calificată drept pericol pentru securitatea statului — cum au prezentat-o autorii — ci drept instrument de promovare politică camuflată. Exemplarele ridicate nu au fost returnate, iar dosarul rămâne fără o decizie finală.

Raileanu insistă însă că proiectul are o cu totul altă miză: „Sunt mai mulți oameni care mă atrag prin faptul că nu le este rușine să spună că sunt moldoveni, indiferent de cursul politic.”

O carieră în două volume

Victoria Furtună a intrat în atenția publică într-un context deja tensionat, după plecarea sa din Procuratura Anticorupție în martie 2024, în urma unor acuzații și controverse legate de activitatea sa profesională. Ulterior, aceasta s-a poziționat ca figură politică, lansându-se în cursa prezidențială din 2024 cu mesaje centrate pe „pace”, „tradiții” și „identitate națională”, dar și cu narațiuni critice la adresa guvernării și a parcursului pro-european al Republicii Moldova.

Campania sa electorală a atras atenția inclusiv prin alegerea simbolică a locului de lansare — regiunea transnistreană, unde Furtună a apărut într-un cadru vizual asociat Tiraspolului, cu un porumbel alb în mână, prezentându-se drept candidat „independent”. Lansarea dintr-un spațiu cu statut separatist a fost interpretată în spațiul public drept un gest cu încărcătură politică, în contextul sensibilităților legate de conflictul transnistrean și de securitatea regională.

Ulterior, în spațiul public au apărut informații despre posibile conexiuni indirecte cu rețeaua politică a lui Ilan Șor, inclusiv prin intermediul unor structuri electorale și mesaje de susținere neoficială, fapt negat sau evitat în declarațiile publice ale protagonistei.

După alegerile prezidențiale din 2024, în care a obținut 4,45% din voturi, Furtună a continuat să fie activă în spațiul public, inclusiv prin lansarea Partidului Moldova Mare, formațiune care ulterior a ajuns în atenția autorităților electorale și judiciare.

În 2025, partidul a fost exclus din cursa parlamentară, iar activitatea sa a fost limitată pentru o perioadă de 12 luni, în urma unor decizii motivate de suspiciuni privind finanțarea și încălcări ale legislației electorale. Autoritățile au invocat inclusiv posibile surse externe de finanțare, iar instanțele au confirmat ulterior excluderea formațiunii din competiția electorală.

În pofida acestor limitări instituționale, Victoria Furtună a rămas vizibilă în spațiul public, continuând să promoveze aceleași teme centrale ale discursului său politic — identitate, suveranitate, critică față de guvernare — dar într-un registru tot mai apropiat de zona cultural-educațională.

Între Putin și … Putna

Aceeași linie de promovare a discursului despre identitate, tradiții și suveranitate se regăsește și în alte apariții publice ale Victoriei Furtună.  Ex-acuzatoarea a avut în martie 2025 o întâlnire cu ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Ozerov. Întâlnirea a fost folosită ca prilej pentru a promova ideea că „Rusia rămâne un jucător-cheie în politica și economia mondială”, atunci când „vechile ordine” se destramă. Nu este clară însă poziția sa în această ecuație diplomatică, așa cum Furtună nu mai deținea nicio funcție oficială.

Un alt episod care a generat reacții publice a vizat o vizită a Victoriei Furtună la Mănăstirea Putna, în timpul unor evenimente de comemorare dedicate lui Ștefan cel Mare. În urma apariției unor imagini video filmate în incinta complexului monastic și distribuite ulterior pe rețelele sociale, administrația mănăstirii a transmis un comunicat în care a precizat că materialele au fost realizate fără acordul instituției și fără respectarea procedurilor de filmare.

Potrivit poziției oficiale, persoanele implicate nu au fost invitați oficiali la eveniment și au realizat filmări în afara cadrului autorizat, ulterior încercând să le integreze într-un mesaj cu conținut politic. Reprezentanții mănăstirii au subliniat că utilizarea spațiului religios în scopuri de promovare politică nu a fost agreată și au făcut referire la necesitatea respectării regulilor instituționale.

În același comunicat, Mănăstirea Putna a reiterat dimensiunea istorică și simbolică a locului, evocând rolul lui Ștefan cel Mare în tradiția istoriografică românească și importanța Serbărilor de la Putna în consolidarea ideii de unitate națională în spațiul românesc.

Autor: Olga Vîrlan, anticoruptie.md