Autor: Olga VÎRLAN, anticoruptie.md
Extrădați după ani de fugă, reținuți în aeroporturi europene, eliberați pe cauțiuni record sau judecați la ani distanță de la revenirea în țară, unii dintre cei mai notorii fugari ai Republicii Moldova au revenit, în 2025, în prim-planul justiției. De la Vladimir Plahotniuc, adus sub escortă la Chișinău chiar înainte de alegerile parlamentare, la Veaceslav Platon, aflat „la un pas” de extrădare din Marea Britanie, și până la dosare care trenează ani la rând după reținere sau extrădare, parcursurile acestor cazuri spun o poveste comună despre limitele cooperării judiciare internaționale, ritmul lent al proceselor penale și capacitatea limitată a statului de a transforma capturarea fugarilor în sentințe definitive. Anticoruptie.md trece în revistă cele mai relevante dosare de extrădare și urmărire penală, care au marcat anul 2025 și continuă să testeze credibilitatea justiției moldovenești.
Vladimir Plahotniuc, dosarul care a revenit în prim-plan înainte de alegeri
Cu doar trei zile înainte de alegerile parlamentare din 2025, Vladimir Plahotniuc – fostul lider informal al Republicii Moldova și unul dintre cei mai căutați politicieni ai ultimului deceniu – a fost adus sub escortă la Chișinău și plasat în Penitenciarul nr. 13. Extrădarea sa din Grecia a pus capăt unei fugii de aproape șase ani și a readus în prim-plan unul dintre cele mai sensibile dosare din justiția moldovenească.
Drumul înapoi a început pe 22 iulie 2025, când Plahotniuc a fost reținut de autoritățile elene pe Aeroportul Internațional din Atena, în timp ce încerca să părăsească țara spre Dubai. În momentul arestării, asupra sa au fost depistate zeci de documente cu identități diferite – pașapoarte, cărți de identitate și permise de conducere emise de mai multe state – fapt care a alimentat suspiciunile privind tentativele sale de a se sustrage justiției.
Ulterior, autoritățile de la Chișinău au transmis spre Atena mai multe cereri de extrădare, iar după audieri în instanțele elene, Ministerul Justiției din Grecia a dat, în septembrie 2025, undă verde pentru trimiterea sa în Republica Moldova.
Pe 25 septembrie 2025, Plahotniuc a fost extrădat în Republica Moldova și adus sub escortă la Chișinău, unde imediat după aterizare a fost încătușat și dus la Penitenciarul nr. 13, într-o perioadă extrem de sensibilă din viața politică a țării — chiar la trei zile înainte de alegerile parlamentare cruciale din 2025.
Sosirea sa în țară înainte de scrutin a generat discuții intense în spațiul public și politic, având în vedere influența și rolul său anterior în viața politică și economică a Moldovei.
De la momentul extrădării, Plahotniuc a fost plasat în arest preventiv, iar procurorii i-au adus la cunoștință acuzațiile formulate în cel puțin patru dosare penale majore. În unul dintre ele, deja înaintat în judecată, el este acuzat că ar fi beneficiat de aproximativ 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro prin scheme legate de frauda bancară din 2014–2015. Alte cauze sunt în faza de urmărire penală și investigare.
De la revenire, Plahotniuc a fost prezentat în fața instanțelor de judecată de mai multe ori. La 2 decembrie 2025, el a fost escortat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, pentru o nouă ședință în dosarul „frauda bancară”, iar pe portalul instanțelor sunt programate mai multe termene în decembrie — inclusiv pe 3, 4, 9, 10, 11, 15, 17, 18, 19, 22 și 23 decembrie — ceea ce reflectă un ritm intens de proces.
În aceste apariții în instanță, Plahotniuc a declarat că și-a finalizat examinarea materialelor dosarului și se pregătește să participe activ la procesele unde este vizat, semnalând intenția de a-și demonstra nevinovăția în fața judecătorilor.
Cazul său rămâne printre cele mai urmărite din justiția moldovenească: implică acuzații de organizare criminală, spălare de bani și escrocherii de proporții deosebit de mari, cu potențial impact semnificativ asupra percepției publice asupra luptei anticorupție și capacității instituțiilor de a trage la răspundere figuri politice influente.
Vladimir Plahotniuc a fost, timp de mai mulți ani, una dintre cele mai influente figuri din Republica Moldova, exercitând o putere considerabilă atât în plan politic, cât și instituțional. Deși nu a deținut oficial cele mai înalte funcții în stat, Plahotniuc a fost considerat principalul decident informal al guvernării în perioada 2014–2019, când Partidul Democrat din Moldova, pe care l-a condus din 2016, s-a aflat la putere. În acei ani, el a fost perceput drept omul care controla majoritatea parlamentară, Guvernul, Procuratura, instanțele de judecată și o parte semnificativă a presei.
Plahotniuc a părăsit Republica Moldova în iunie 2019, imediat după pierderea puterii de către Partidul Democrat, în urma crizei politice generate de invalidarea guvernării controlate de PDM. Plecarea sa a fost una rapidă și discretă, iar ulterior autoritățile de la Chișinău au anunțat că acesta este vizat în mai multe dosare penale, inclusiv cele legate de frauda bancară, spălare de bani și constituirea unei organizații criminale.
Timp de aproape șase ani, Vladimir Plahotniuc s-a aflat în afara Republicii Moldova, fiind dat în urmărire internațională. În această perioadă, el a fost localizat în mai multe state, iar numele său a apărut pe lista de sancțiuni a Statelor Unite pentru acte de corupție majoră și subminarea instituțiilor democratice.
Veaceslav Platon, la un pas de extrădare: cauțiune în Marea Britanie și despăgubiri obținute la CtEDO
Traiectoria juridică a lui Veaceslav Platon depășește tiparele obișnuite ale dosarelor cu rezonanță internațională. Deși este urmărit penal în Republica Moldova și a fost reținut în martie 2025 de autoritățile britanice în vederea extrădării, justiția din Marea Britanie a decis, în iulie același an, eliberarea controversatului om de afaceri sub o cauțiune de 330 de mii de lire sterline. Platon se află în continuare la Londra, iar procedura de extrădare rămâne deschisă, urmând să fie examinată definitiv de instanțele britanice în primăvara anului 2026. Imediat după eliberare pe cauțiune în Marea Britanie, Platon a fost condamnat, în lipsă, de un tribunal din Moscova la 24 de ani de închisoare pentru însuşirea şi scoaterea ilegală din Rusia a 48 de miliarde de ruble, echivalentul a circa 600 de milioane de dolari, a anunţat Procuratura Generală din Federația Rusă, citată de presa rusă.
În paralel cu acest parcurs judiciar din Marea Britanie, tot în 2025 omul de afaceri a obținut o decizie favorabilă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. CtEDO a constatat că, pe durata detenției sale în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, între anii 2016 și 2020, autoritățile moldovene nu i-au asigurat asistență medicală corespunzătoare și i-au restricționat nejustificat contactul cu familia. În consecință, Curtea a stabilit încălcarea a trei articole ale Convenției Europene a Drepturilor Omului și a obligat statul Republica Moldova să-i achite lui Platon despăgubiri morale în valoare de 15.600 de euro, precum și 2.000 de euro pentru costuri și cheltuieli de judecată.
Decizia de la Strasbourg se referă la o plângere depusă de Platon în anul 2019 și vizează strict condițiile de detenție, nu fondul cauzelor penale în care acesta este învinuit. În Republica Moldova, Veaceslav Platon este judecat în lipsă în trei dosare penale aflate pe rolul instanțelor: două pentru escrocherii în proporții deosebit de mari și unul pentru falsificarea cardurilor bancare.
Parcursul lui Platon a fost marcat de numeroase răsturnări de situație. Condamnat în aprilie 2017 la 18 ani de închisoare în dosarul fraudei bancare, cunoscut ca „furtul miliardului”, acesta a fost eliberat în iunie 2020, după patru ani de detenție, în urma unui demers de suspendare a executării pedepsei depus de procurorul general de atunci, Alexandr Stoianoglo. Cu o lună înainte de eliberare, Stoianoglo declarase public că dosarul lui Platon ar fi fost fabricat la comandă politică.
Veaceslav Platon, la una dintre ședințele Curții de Apel Foto: unimedia.md
Ulterior, în mai 2021, Judecătoria Chișinău l-a achitat pe Veaceslav Platon în dosarul fraudei bancare, la solicitarea procurorilor. La scurt timp, acesta a părăsit Republica Moldova și s-a stabilit în Marea Britanie, unde, potrivit unor surse, ar fi solicitat azil politic. În august 2021, pe numele său a fost emis un mandat de arestare și a fost dat în urmărire generală, iar autoritățile moldovene au inițiat demersuri repetate pentru anunțarea sa în căutare internațională.
Reținut, eliberat, căutat și din nou reținut: traseul lui Țuțu între Grecia și Moldova
Încă un caz de extrădare monitorizat în 2025 de portalul anticoruptie.md îl vizează pe fostul deputat democrat Constantin Țuțu. Drumul lui Țuțu spre Republica Moldova a fost, în 2025, mai dinamic și mai sofisticat decât subiectul unui film de investigație. Reținut inițial în Grecia, eliberat în lipsa unei căutări internaționale și reapărut ulterior la frontieră cu acte false, fostul deputat democrat a traversat mai multe jurisdicții, în paralel cu examinarea unor dosare penale grele.
Pe 22 iulie 2025, Constantin Țuțu a fost reținut pe Aeroportul Internațional din Atena, împreună cu fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc, în timp ce cei doi încercau să ajungă în Dubai. Potrivit autorităților elene, ambii ar fi prezentat la controlul de frontieră pașapoarte false bulgare, emise pe numele lor reale, fapt care a trezit suspiciuni și a dus la reținerea lor. În urma perchezițiilor efectuate la vila în care se afla Plahotniuc în Grecia, poliția a descoperit acte de identitate false, sume mari de bani, ceasuri de lux și dispozitive electronice criptate.
Sursa Foto: Cu Sens
Deși Plahotniuc a fost ulterior extrădat în Republica Moldova, ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a declarat public că Ministerul Justiției nu va cere extrădarea lui Constantin Țuțu, întrucât un asemenea demers trebuie să se bazeze pe existența unei hotărâri judecătorești de dare în căutare sau de condamnare. Potrivit acesteia, în cazul lui Țuțu, Ministerul Justiției nu fusese notificat la acel moment, iar procedura de extrădare nu putea fi inițiată.
Situația s-a schimbat în toamna anului 2025. La 22 septembrie, Constantin Țuțu a fost anunțat oficial în căutare, după ce instanța a admis parțial demersul procurorilor. La scurt timp, pe 2 octombrie 2025, fostul deputat a fost reținut la frontiera moldo-ucraineană, în punctul de trecere Vulcănești, în timp ce încerca să intre în Republica Moldova, ocolind procedurile vamale. Acesta a fost escortat la izolatorul Penitenciarului nr. 13 din Chișinău.
Sursa foto: Ziarul de Gardă
În paralel cu episoadele legate de reținere și căutare internațională, Constantin Țuțu a continuat să fie judecat în mai multe dosare penale. El este acuzat de îmbogățire ilicită, trafic de influență, escrocherie și fals în declarații, procurorii solicitând o pedeapsă de până la 15 ani de închisoare și confiscarea unor bunuri în valoare de milioane de lei. La sfârșitul lunii noiembrie 2025, Țuțu și-a spus ultimul cuvânt în fața instanței, declarându-se nevinovat și calificând dosarele drept un abuz, în timp ce acuzarea a reiterat că vinovăția acestuia a fost demonstrată.
Sursa foto: Europa Liberă
Constantin Țuțu, fost luptător de kickboxing și deputat al Partidului Democrat în perioada 2014–2019, este cercetat penal în Republica Moldova pentru trafic de influență și îmbogățire ilicită. Dosarele, deschise în 2020 și 2021, au fost ulterior comasate și sunt examinate în prezent la Judecătoria Chișinău. Țuțu a respins constant acuzațiile, calificându-le drept motivate politic.
De-a lungul anilor, numele său a fost asociat cu mai multe dosare penale. În cazul omorului din Codrii Orheiului din 2012, în care a fost ucis Alexei Veretca, Țuțu a scăpat de răspundere penală. În 2024, Curtea de Apel Chișinău l-a condamnat la cinci ani de închisoare pentru vătămare corporală medie, însă l-a eliberat de executarea pedepsei în baza amnistiei, hotărâre contestată ulterior la Curtea Supremă de Justiție.
În paralel, autoritățile au dispus măsuri asigurătorii asupra bunurilor sale. În aprilie 2023, Autoritatea Națională de Integritate a constatat că acesta nu poate justifica o avere de patru milioane de lei. Casa din Chișinău se află sub sechestru, iar investigații jurnalistice au semnalat discrepanțe între stilul de viață afișat public și datele oficiale privind bunurile declarate.
Extrădată în 2022, judecată și în 2025: cazul notarei Olga Bondarciuc rămâne pe masa instanțelor
Portalul Anticoruptie.md a continuat să urmărească, și după extrădarea din 2022, evoluția cazului notarei Olga Bondarciuc, unul dintre dosarele conexe marii fraude bancare. La aproape trei ani de la aducerea sa în Republica Moldova, procesele în care este vizată se află încă pe rolul instanțelor, iar deciziile care urmează pot fi decisive pentru cariera sa profesională.
În luna iulie 2025 judecătorul Grigorii Cazacu a respins ca fiind neîntemeiată cererea notarei Olga Bondarciuc împotriva Ministerului Justiției și Colegiului Disciplinar al Notarilor. Bondarciuc, care a rămas în afara profesiei, cere anularea hotărârilor privind aplicarea sancțiunii disciplinare și retragerea licenței pentru exercitarea activităţii notariale. Examinarea dosarului în care Bondarciuc este învinuită de fals în acte publice a fost reluată în luna aprilie curent. Procesul a început la sfârșitul lunii octombrie 2022, însă majoritatea ședințelor de judecată au fost sau amânate, sau întrerupte. La solicitarea apărării a fost înaintată și o cerere de recuzare a judecătorului Tudor Stambol, respinsă ulterior.
Procurorii îi incriminează Olgăi Bondarciuc „comiterea cu bună-știință a acțiunilor care au asigurat traducerea și legalizarea actelor necesare elementelor din schema denumită generic frauda bancară, infracțiuni de fals în acte publice, depunerea declarațiilor mincinoase în fața autorității de investigație, inclusiv prin ascunderea de la oamenii legii a unor acțiuni notariale cu privire la unele companii nerezidente ale organizației criminale, prin care ar fi fost spălați banii din frauda bancară”.
Avocatul Alexandru Tonu, care o apără în instanță pe Olga Bondarciuc, spune că acuzatorii nu ar dispune de probe pentru a demonstra pretinsele acțiuni ilegale ale clientei sale.
Pe 15 iulie 2022, Olga Bondarciuc a fost extrădată autorităților moldovenești, după ce a fost reșinută la Bruxelles, în septembrie 2021, la aproape patru luni după ce a fost dată în urmărire internaţională.
Notara a fost extrădată și predată inițiatorului căutării, Direcția cooperare polițienească internațională a Inspectoratului General al Poliției, în incinta Aeroportului Internațional Chișinău.
În solicitarea Inspectoratului General de Poliţie, adresată Secretariatului General al OIPC Interpol, se menționa că Olga Bondaricuc „activa în calitate de notar și acționa în interesele organizației criminale, creată și condusă de către Plahotniuc Vladimir, fiind pusă sub învinuire pentru comiterea falsului în acte publice și declarație mincinoasă”.
Cu o zi mai devreme, ministrul Justiției de atunci, Sergiu Litvinenco, a semnat ordinul prin care notarei i-a fost retrasă licența, acesta s-a bazat pe decizia Colegiului disciplinar al notarilor, în care s-au invocat mai multe încălcări care ar fi fost comise de către notarul Olga Bondarciuc pasibile de răspundere disciplinară.
Numele Olgăi Bondarciuc figurează în raportul Kroll 2, notara fiind unul dintre acţionarii Unibank după ce a împrumutat câteva milioane de lei. Bondarciuc a activat în clădirea Global Business Center (GBC), care era proprietatea lui Vladimir Plahotniuc. Notara a declarat că toate actele pe care le-a emis au fost conforme legislației în vigoare.
Iurie Topală: extrădat în 2022, dar fără o sentință definitivă în 2025
Un alt fugar intens mediatizat pe care portalul anticoruptie.md l-a păstrat în vizor de-a lungul anilor este Iurie Topală, fost director general al Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM). Plecat din Republica Moldova în contextul declanșării anchetelor penale pe numele său, Topală a fost extrădat din Belgia în noiembrie 2022, fiind prezentat atunci de autorități drept unul dintre dosarele importante readuse în atenția justiției.
Iurie Topală a fost reținut pe 13 ianuarie 2021 de ofițerii Interpol din Belgia și a fost extrădat în Republica Moldova pe 3 noiembrie 2022. Acesta este învinuit de abuz în serviciu în interesul unui grup criminal organizat în legătură cu managementul defectuos în 2015–2019, ani marcați de deteriorarea accentuată a situației financiare a întreprinderii. Estimările preliminare efectuate de procurori arată că prejudiciul cauzat de managementul lui Iurie Topală constituie 250 milioane de lei.
După extrădare, cazul a intrat într-o nouă etapă. Iurie Topală a fost plasat inițial în arest preventiv, măsură care a durat trei luni, după care instanța a dispus transferarea acestuia în arest la domiciliu. În pofida gravității acuzațiilor și a prejudiciului estimat de procurori, parcursul procesual a cunoscut ulterior relaxări succesive. Astfel, în anul 2023, fostului director al Căilor Ferate din Moldova i-a fost permis să părăsească teritoriul Republicii Moldova, în scop de tratament, deși dosarele penale în care este vizat continuau să se afle pe rolul instanțelor.
Sursa: railway.md
În scopul asigurării eficienței investigațiilor, procurorii au dispus și aplicarea sechestrelor pe proprietățile și activele acestuia și altor figuranți din dosar, în valoare de 25 milioane de lei, precum și desfășurarea investigațiilor financiare paralele.
Într-un alt dosar, Topală este învinuit că ar fi închiriat fraudulos locomotive din stânga Nistrului, provocând întreprinderii prejudicii de peste 5.000.000 de lei.
Iurie Topală a afirmat că acuzațiile la adresa sa sunt nefondate, iar în momentul plecării sale de la CFM întreprinderea funcționa fără probleme, iar angajații își primeau salariile la timp.
În anul 2025, la mai bine de doi ani de la extrădare, dosarele fostului director al Căilor Ferate din Moldova, Iurie Topală, se află în continuare pe rolul instanțelor. Cauzele penale intentate pe numele său nu vor fi conexate, așa cum au solicitat procurorii.
După respingerea cererii în prima instanță, Curtea de Apel Centru a menținut aceeași poziție, respingând, în luna mai curent, ca fiind inadmisibil recursul depus de procuroarea Stela Barbă. Aceasta solicitase transmiterea dosarului privind spălarea banilor în proporții deosebit de mari în gestiunea judecătoarei Renata Popescu-Balta, care examinează separat episodul de abuz de putere.
Vladimir Andronachi: revenirea unui fugar în labirintul justiției
Anul 2025 l-a readus pe Vladimir Andronachi în prim-planul justiției. Fostul deputat democrat, extrădat în Republica Moldova la sfârșitul anului 2023 după mai mulți ani petrecuți peste hotare, a fost din nou reținut, supus unor măsuri restrictive și vizat de noi acțiuni procesuale în dosare de mare corupție. Departe de a se apropia de un deznodământ, cauzele penale în care este implicat avansează lent, pe fundalul unor anchete extinse privind spălarea banilor, averea nejustificată și legăturile cu fraudele financiare din perioada fostei guvernări.
În septembrie 2025, Andronachi a fost reținut pentru 72 de ore într-un dosar de spălare de bani în proporții deosebit de mari, iar procurorii au anunțat percheziții și audieri în cadrul unei investigații care vizează circuite financiare complexe și tentative de disimulare a provenienței fondurilor. În paralel, Autoritatea Națională de Integritate a constatat diferențe substanțiale între veniturile declarate și averea acumulată de fostul deputat, iar Serviciul Fiscal de Stat a dispus blocarea unor conturi și operațiuni financiare considerate suspecte.
Tot în 2025, pe rolul instanțelor se află mai multe cauze în care Vladimir Andronachi are calitatea de inculpat, inclusiv dosare conexe fraudei bancare, judecate cu ușile închise. Deși procurorii vorbesc despre prejudicii de zeci de milioane de lei și aplicarea unor sechestre consistente, procesele se află încă în faze incipiente sau intermediare, fără sentințe definitive.
Timp de aproape patru ani, Vladimir Andronachi, fost deputat al Partidului Democrat și unul dintre oamenii-cheie ai fostei guvernări controlate de Vladimir Plahotniuc, s-a aflat în afara Republicii Moldova, ferit de anchetele penale care îl vizau. Revenirea sa forțată în țară, în toamna anului 2023, nu a însemnat însă o clarificare rapidă a situației sale juridice. Dimpotrivă, anul 2025 a reconfirmat complexitatea și greutatea dosarelor în care este implicat, dar și lentoarea cu care acestea avansează spre un deznodământ.
Vladimir Andronachi a părăsit Republica Moldova în vara anului 2019, imediat după prăbușirea regimului democrat. Ulterior, pe numele său au fost inițiate mai multe cauze penale, inclusiv în dosarul fraudei bancare, iar în 2021 a fost dat în căutare. Potrivit informațiilor documentate de portalul Anticoruptie.md, acesta s-ar fi ascuns o perioadă în Ungaria, iar în noiembrie 2023 a fost reținut în Ucraina, imediat după ce a traversat frontiera din Polonia. În aceeași zi, a fost extrădat autorităților moldovene și adus la Chișinău.
Considerat unul dintre oamenii de încredere ai lui Vladimir Plahotniuc, Andronachi a fost asociat cu scheme financiare complexe, inclusiv cu episoade din frauda bancară din 2014–2015. Procurorii susțin că acesta ar fi avut un rol activ în spălarea și disimularea unor sume importante de bani, acuzații respinse constant de fostul deputat.
