În partea de sus a satului Ocolina, numită pe timpuri Selişte, s-au păstrat urmele unui cimitir vechi. Unii băştinaşi îi zic cimitir turcesc, deşi mai degrabă ar putea fi de pe vremea turcilor, căci crucile din piatră indică faptul că aici au fost înhumaţi creştini ortodocşi.
În perioada interbelică pe acest teren se făcea premilitărie, pe timpul sovieticilor aici se petreceau jocurile, apoi locul a fost cedat uscătoriilor pentru tutun, iar în ultimii ani acest teren a fost înstrăinat unui localnic care a instalat aici un bar şi a început construcţia unei Case de ceremonii.
Gheorghe Mazniuc, unul dintre bătrânii din sat, îşi aduce aminte de sărbătorile ce se făceau pe vechiul cimitir. “Eu de când m-am ridicat ţin minte că acolo a fost pământul obştesc al primăriei şi se făceau adunări şi jocuri de hramul satului. Acolo autorităţile aduceau căruţa cu muzicanţi”.
Elena Stratulat mai ţine minte crucile care încă se păstraseră în copilăria ei: “Ţin minte că acolo erau numai nişte cruci mari din piatră şi altceva nimic. Le-au stricat cei care au stricat tot, comuniştii, ei au venit şi le-au sfărâmat, iar nimeni nu le-a spus nimic, căci cine căsca gura atunci? Bătrânii spun că ţintirimul acela este de pe vremea turcilor, dar îngropaţi sunt tot ai noştri. El este straşnic de vechi”, zice femeia.
“În anii ’40, când au venit sovieticii, era un venetic upolnomocenîi care făcea gimnastică dimineaţa, o completează consăteanul Sergiu Chistol. Când acesta termina de ridicat greutăţile, le trântea peste crucile de piatră şi le sfărâma. Lumea a luat bucăţile de cruci rămase şi le-a dus la celălalt cimitir sau prin alte părţi”. Pe o parte din terenul fostului cimitir activează în prezent un bar improvizat într-un vagon, iar în spatele acestuia a fost începută construcţia casei de ceremonii. “Au venit unii oameni străini la putere, inclusiv şi consilieri, şi fiindcă idee nu aveau ce a fost acolo, au hotărât să permită amplasarea unui bar şi a unei case de nunţi, continuă Sergiu Chistol. De acolo s-au scos oase, care puse în saci au fost aruncate la gunoişte. Dar fiindcă autorităţile nu au oprit acest lucru, i-a oprit Dumnezeu şi construcţia a înţepenit. Acolo ar trebui să fie un loc îngrijit, să fie puse flori şi o răstignire la mijloc. Eu cred că cimitirul nu trebuia distrus, dar autorităţile de cândva au dat locuri de casă şi cei care şi-au ridicat locuinţele acolo nu s-a mai înţeles nimic din ei”, se dă cu părerea bărbatul.
Tudor Cilipic, originar din satul Ocolina:
“Eu zic că locul acesta ar trebui să fie păstrat, dar nu batjocorit, fiindcă ţine de datoria noastră să ne stimăm strămoşii. Ar fi bine totuşi ca aici să fie un parc, un teren public şi chiar dacă ar fi un loc de odihnă, sătenii care ştiu că aici sunt înmormântaţi oameni bănuiesc că nu ar face mizerie şi ar manifesta un altfel de comportament. Noi trebuie să păstrăm memoria strămoşilor noştri, iar prin aceasta s-ar ridica şi nivelul de cultură al oamenilor”.
Andrei Catan a procurat terenul de la primărie şi ne spune că a investit mult în viitoarea afacere. „Am pornit construcţia unei săli de nunţi, dar lucrările s-au oprit fiindcă nu-s bani. Vreau să continui construcţia când voi avea suma necesară. Eu, când am procurat terenul, nu ştiam că anterior acolo a fost un cimitir, am aflat abia după, dar şi până la începerea construcţiei sălii de nunţi pe acest loc se făceau jocuri de hram şi de Paşte. Cine vrea să facă scuar acolo, ar trebui să-mi întoarcă cheltuielile pe care le-am făcut şi poftim”. Domnul Catan mai zice că nu ştie de faptul că muncitorii care au lucrat la construcţie ar fi scos saci cu oase şi că acestea ar fi fost aruncate la gunoişte.
Maria Viteazi, locuitoare a satului Ocolina:
“Ar fi foarte bine dacă s-ar face un scuar pe locul fostului cimitir. Acesta s-ar putea întinde până la vechea cruce, iar aici s-ar putea instala scăunele şi sădi copăcei”.
Totodată, Valentina Ceban, primăriţa comunei Ocolina, ne-a spus că autorităţile sunt neputincioase, deoarece pământul nu mai aparţine primăriei. “Terenul a fost înstrăinat cu mult timp înainte. Acolo a mai rămas doar un colţ neprivatizat, unde ne gândeam să amenajăm ceva, dar noi aşa şi nu am găsit mărturii istorice despre acel cimitir, aşa că nu putem face nimic. Crucea de sus este un monument de valoare locală făcută în 1938 şi noi am luat-o sub protecţie. Pe acest loc ar fi bine să fie un parc, dar să nu paştem vacile sau să ţinem fânul, însă primăria nu are bani să cumpere înapoi terenul de la proprietar”.
Şi totuşi, unul dintre drumuşoarele din preajmă pare a fi pavat cu pietre funerare, iar tot aici s-a găsit acum vreo 3-4 ani un craniu care a fost reînhumat în cimitirul nou. Iar odată cu trecerea anilor tot mai puţine mărturii se păstrează despre vechiul cimitir al Seliştii.
