Tradițiile de Paște sunt privite drept un mod de conectare cu divitatea, de exprimare a credinței și de menținere a unei conexiuni spirituale cu trecutul. Sunt adesea purtătoare de valori morale și etice care sunt transmise de la o generație la alta.
Multe dintre ele sunt asociate cu muzica populară, dansul, meșteșugurile și alte forme de exprimare artistică. Însă nu doar despre asta este vorba întotdeauna. Sărbătorile pascale presupun, de exemplu, și prepararea a numeroase mâncăruri tradiționale. Chiar și după Paște, românii respectă tradiții de deosebită importanță.
Prima săptămână după Paște mai poartă și denumirea de Săptămâna Luminată. De ce? Pe vremuri, Botezul era săvârșit în noaptea de Paște, iar persoanele botezate erau considerate „luminate” și purtau doar haine albe timp de șapte zile după eveniment. De aici și denumirea de Săptămâna Luminată.
Tradiţii şi obiceiuri în Marţea Albă
Prima zi de marți după Paște, adică ziua de marți din Săptămâna Luminată, poartă denumirea de Marțea Albă. În unele regiuni, mai este cunoscută și ca Marțea Dracului, o zi pentru pomenirea celor vii, precum și a celor morți, dar și ca Mătcălăul, un prilej de bucurie pentru copiii de până în 14 ani.
Indiferent cum este numită, prima marți după Paște este o zi încărcată cu tradiții. Mătcălăul vine la pachet cu obiceiuri importante în rândul copiilor. Cei cu vârste de până în 14 ani se duc la un pom înflorit și se înfrățesc. Sub copac se așează ouă roșii și sare. Se pun aici și ce se va mânca la final, adică mămăligă, omletă sau cârnați.
Potrivit superstițiilor, în această zi nu este bine să se lucreze, să se spele sau să se calce. Românii trebuie, în schimb, să dea de pomană. De regulă, în zonele rurale, se dă de pomană pasca rămasă pe masas de Paște și vin roșu. Tot în această zi trebuie întoarse vizitele făcute în prima zi de Paște, cunoscute și sub denumirea de „Umblatul cu pască”.
