Speculațiile lui Chicu cu privire la costul deservirii datoriei externe

0
98

Fostul premier Ion Chicu afirmă că pe durata mandatului președintei Maiei Sandu, costul deservirii datoriei externe a crescut de 4,8 ori, pentru că au scăzut dramatic încasările la buget. Experții însă susțin că ex-premierul speculează, or costul deservirii datoriei externe a crescut în ultimii ani inclusiv din cauza creditelor luate de Ion Chicu în mandatul său de șef al Guvernului.

„Pentru că «corupția mare a fost biruită» de PAS, în luna martie 2024 la Bugetul de Stat avem încasări cu 293 mln. lei mai mici ca în martie 2023. E cădere dramatică și la Vamă, și la Fisc. La ce duce această «performanță»? La creșterea enormă a datoriei și costurilor deservirii acestei datorii. Comparați doar două cifre: Pentru deservirea datoriei de stat externe (dobânzi și comisioane) am plătit creditorilor:

În ianuarie-februarie 2021 – 61,7 mln. lei.

În ianuarie-februarie 2024 – 297 mln. lei.

Adică, costul deservirii datoriei externe a crescut pe durata mandatului Maiei Sandu de 4,8 ori”, a scris Ion Chicu, la 1 aprilie, pe canalul său de Telegram și pe pagina sa de Facebook.

Declarația a apărut pe mai multe site-uri de știri: 1984.mdnoi.mdmd.kp.medialaf.md și point.md. Toate aceste site-uri au publicat declarațile lui Chicu fără a le verifica și fără a oferi vreun context. Unele dintre aceste publicații au fost distribuite și pe Facebook (aiciaiciaici și aici).

Cifrele prezentate de Ion Chicu sunt speculative

Directoarea de program de la Expert-Grup (organizație neguvernamentală specializată în cercetări economice), Marina Soloviova, explică că, pentru a compara obiectiv sumele cheltuite pentru deservirea datoriei externe, ar trebui raportate la Produsul Intern Brut (PIB) sau la veniturile bugetului, dar statistica PIB-ului pentru primul trimestru al anului 2024 nu este încă disponibilă, ea urmând să apară în iunie. În același timp, afirmația lui Chicu despre „scăderea dramatică a încasărilor” este exagerată, consideră experta: „În perioada ianuarie – începutul lunii aprilie, veniturile totale executate au crescut cu 2,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Dacă ajustăm cifrele la inflație, vedem că este o scădere reală a încasărilor de venituri în bugetul de stat de circa 2%, ceea ce nu pare a fi o diminuare chiar dramatică”.

Pe de altă parte, Marina Soloviova precizează că încasările la buget depind de mulți factori, între care scăderea valorii importului de mărfuri, reducerea numărului de refugiați și chiar calendarul sărbătorilor. „Încă nu este disponibilă statistica importului de mărfuri în primele luni ale anului 2024, dar dacă presupunem că a continuat tendința din anul 2023, când importul a scăzut cu 6%, atunci eventuala scădere a importului de mărfuri și în trimestrul întâi al anului 2024 putea să aibă un efect negativ asupra colectării veniturilor la Vamă. Un alt factor este că anul trecut în țară erau probabil mai mulți refugiați decât sunt acum, care cumpărau produse și servicii, plătind statului TVA. Respectiv, scăderea numărului de refugiați putea să influențeze scăderea veniturilor statului. Pot să fie și efecte de calendar. De exemplu, anul trecut, Paștele era mai devreme decât anul acesta, respectiv, oamenii au început să facă cumpărături mai devreme, plătind impozite mai devreme. Către sfârșitul lunii aprilie vor fi disponibile mai multe statistici”, apreciază experta.

UPDATE 10.04.2024: Redacția a decis să excludă intertitlul „Costul deservirii datoriei externe a crescut mai ales din cauza împrumuturilor luate de Chicu”, deoarece el poate fi interpretat diferit.

Expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, confirmă că încasările la buget au scăzut în ultima perioadă, iar asta a dus la creșterea costului datoriei externe, întrucât pentru a plăti salariile și pensiile sau pentru a face investiții, statul trebuie să se împrumute. Totuși, potrivit economistului, creșterea costului datoriei externe se datorează mai multor factori, care își au originea înainte de mandatul Maiei Sandu.

„Într-adevăr, deservirea datoriei a devenit foarte scumpă, dar ea s-a scumpit în mare parte datorită faptului că pe „spatele nostru” a căzut datoria de la jaful miliardului. Totodată, în perioada de până la învestirea Guvernului PAS, guvernările erau practic într-o izolare internațională și erau nevoite să se împrumute pe intern, în defavoarea împrumuturilor pe extern. Împrumuturile de pe intern sunt aproximativ de cinci ori mai scumpe decât cele de pe extern, pentru că dobânda e mai mare”, explică Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, Ion Chicu a spus doar jumătate de adevăr și a evitat să menționeze că inclusiv Guvernul condus de el a luat împrumuturi externe mari, pe care azi statul trebuie să le întoarcă. „Împrumuturi mari a luat și Guvernul Chicu, pentru că atunci țara se confrunta cu criza pandemică. Azi trebuie să le întoarcem, de aici și costurile mari de deservire a datoriei externe”, subliniază Ioniță.

Afirmația respectivă este confirmată și de către Marina Soloviova. „În general, dacă vorbim de datoria de stat externă, ea este în cea mai mare parte pe termen lung, de obicei, pe 5-10 ani. Deci, acum Ministerul Finanțelor rambursează inclusiv împrumuturi luate de Guvernul Chicu, respectiv, ceea ce a scris dumnealui este autocritică”, punctează directoarea de program de la Expert-Grup.

Raportul dintre deservirea datoriei de stat externe și PIB s-a păstrat constant în ultimii șase ani și numai în 2023 a crescut cu 0,3% din PIB. De vină este rata dobânzilor

Serviciul datoriei de stat externe a crescut de la 361 de milioane de lei în 2020 până la 1 miliard 434 de milioane de lei în anul 2023. Marina Soloviova spune că raportul dintre deservirea datoriei de stat externe și PIB s-a păstrat constant în ultimii șase ani, la nivelul de 0,2% din PIB, și numai în 2023 a crescut până la 0,5% din PIB. „Asta s-a datorat într-o oarecare măsură creșterii volumului datoriei de stat externe, dar în special creșterii ratelor dobânzilor. Peste tot în lume a fost inflație mare, nu doar în Moldova, respectiv au crescut puternic ratele dobânzilor, inclusiv la împrumuturile externe contractate de Moldova. Dacă în anul 2020 rata medie anuală a dobânzii la datoria publică externă era de 1,4% anual, atunci în anul 2023 ea a constituit aproximativ 2,4%. Un alt factor care a influențat creșterea deservirii datoriei în anul 2023 a fost faptul că în toamna anului 2023 a fost rambursat în întregime creditul de la BERD pentru gaze, în valoare de 300 de milioane de EUR, deci rambursarea nu a fost împărțită în tranșe mai mici care se plătesc treptat pe parcursul anilor, cum se face de obicei, ci a fost achitată tot împrumutul în anul 2023”, explică Marina Soloviova.

Anterior, speculații despre creșterea datoriei de stat a Republicii Moldova a lansat și Bogdan Țîrdea. Deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor susținea că președinta Maia Sandu este de vină pentru creșterea datoriei de stat, iar din această cauză R. Moldova este la un pas de faliment. Experții consultați de Stopfals.md au arătat că șefa statului nu are legătură cu acest proces.

Ion Chicu a mai fost protagonistul articolelor Stopfals.md. Anul trecut, fostul premier a spus că moldovenii vor trebui să plătească pentru compensațiile la gaze și electricitate de care au beneficiat, iar dacă nu vor rambursa banii atunci le-ar putea fi luate pământurile. Afirmația este una falsă, iar cetățenii nu vor fi nevoiți să ramburseze compensațiile, acestea fiind achitate din contul granturilor internaționale. Cu atât mai puțin, nimeni nu intenționează „să le ia pământurile”.

În perioada în care deținea funcția de prim-ministru, portalul nostru a depistat că Ion Chicu a spus mai multe falsuri într-o postare de Facebook.

 

Mariana Colun,

Stopfals.md

 


Articolul precedentConsolidarea păcii și a securității: organizații internaționale/PUBLICITATE
Articolul următorPUBLICITATE / Centrul „ARA” ajută la dezvoltarea copiilor din Soroca / VIDEO
fondat la 3.11.1998, înregistrat la Camera Înregistrărilor de Stat, membru al Asociaţiei Presei Independente afiliate WAN (Organizaţiei Internaţionale a Ziarelor) din anul 1999, este primul ziar din câmpia Sorocii, care este inclus în Catalogul ÎS "Poşta Moldovei", apare în limba română

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.