Cantitatea de „brânză falsă” care ajunge în Republica Moldova este de ordinul miilor de tone. Fără zare de grăsimi din lapte, dar cu un aspect de brânză naturală, amestecurile din proteine și grăsimi sunt greu de detectat cu ochiul liber, respectiv dacă un comerciant nu are un comportament tocmai ortodox în raport cu cumpărătorii săi, cei din urmă ajung să pună în coș și pe masa cea de toate zilele a familiei alimente care dăunează grav sănătății. Deocamdată, nu există un cadru legal care ar interzice utilizarea „brânzei fără brânză”, iar cei care propun această alternativă nesănătoasă pot fi sancționați doar pentru etichetarea neconformă. Totuși, odată cu modificarea Regulamentului sanitar, a fost limitat conținutul de acizi grași trans, iar cei care veghează asupra siguranței alimentelor îi vor putea trage la răspundere dacă produsele de brânză vor conține mai mult de 2 grame din acești ingredienți periculoși per 100 de grame de produs. Totul depinde, ca de obicei, de vigilența organelor de control, onestitatatea agenților economici, dar și de prudența consumatorilor. De regulă, deși nu sunt mare brânză, aceste trei obiective sunt cel mai greu de atins.
Fiecare a patra brânză e… fără brânză
În Republica Moldova ajung anual aproximativ 4 mii de tone de „brânză fără brânză”, importată sub denumirea de produs de brânză, cod de marfă 19019091000. Conform datelor oferite portalului anticoruptie.md de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), în prima jumătate a anului trecut, de exemplu, agenții economici au importat aproape 1300 de tone de produse de brânză. De la an la an, volumul oscilează, dar continua să fie unul sensibil, reprezentând cam o pătrime din tot ce înseamnă produsele de brânză în Republica Moldova… CITIȚI MATERIALUL INTEGRAL PE anticoruptie.md
