Creșterea rapidă a incidenței bolilor cronice în ultimele două decenii, atât în țările dezvoltate, cât și în țările în curs de dezvoltare, nu poate fi explicată pur și simplu numai prin factori genetici sau stilul de viață al adultului. În prezent, este cunoscut faptul că traiectoriile de dezvoltare stabilite în viață perinatală influențează răspunsul unui individ la expunerile ulterioare (Gluckman et al, 2010; Godfrey et al, 2009; Lillycrop, 2011), aceste ideii fiind rezumate, de asemenea, sub forma conceptului Developmental Origins of Adult Health and Disease (DOHaD).
Astfel, cu toate că genele pe care le moștenim la concepție sunt stabilite și determinate de fondul genetic provenit de la mamă și tată, modul de dezvoltare a unui individ este influențat puternic de contextul din perioada perinatală. Provocările din timpul dezvoltării perinatale, cum ar fi expunerea la alimentație dezechilibrată sau poluanți, determină modificări ale dezvoltării în timpul vieții embrionare și fetale, precum și în primii 2 ani de viață, reprezentând primele 1000 de zile. Nutriția și îngrijirile oferite în această perioadă sunt esențiale pentru creșterea, dezvoltarea și performanțele mentale ale viitorului adult. Însușirile dobândite pot fi moștenite de generațiile viitoare, în pofida faptului că este nevoie de evoluția unor generații pentru a modifica programul de bază (ADN) al genelor noastre.
Cercetările științifice recente sugerează că expunerea perinatală este un factor determinat ce influențează diferite răspunsuri biologice și metabolice ulterior în cursul vieții, având astfel impact asupra riscului de boli cronice și alergii la vârsta adultă. În special nutriția în timpul fazei de dezvoltare — perioada fetală, perinatală și prima copilărie, are un rol important în asigurarea dezvoltării optime a tuturor sistemelor și organelor și asupra capacității de adaptare la provocările mediului, pentru a asigura sănătatea pe tot parcursul vieții.
Alăptarea reprezintă un mod inegalabil de a furniza hrana ideală pentru creșterea și dezvoltarea copilului. În același timp, este o componentă esențială a procesului reproductiv cu implicații pentru sănătatea copilului și a mamei.
- Regimul femeii care alăptează:
1. Femeia care alăptează va respecta orele de odihnă și somn, va încerca să trăiască într-o atmosferă de calm, cu evitarea șocurilor psihice, a emoțiilor.
2. Femeia care alăptează va avea o igienă corporală și a mamelonului corespunzătoare. Va purta sutiene adaptate pentru supt. În caz de mameloane ombilicate se pot folosi adaptoare pentru formarea mamelonului.
3. Mamele care alăptează trebuie să respecte principiile nutriției corecte. Acestea nu trebuie ”să mănânce pentru doi”, ci să mănânce de două ori mai sănătos, să primească o alimentație echilibrată cantitativ și calitativ, cu un mic supliment lichidian și un plus caloric de 500 kcal/zi.
4. Mamele care alăptează nu trebuie să fumeze sau să consume alcool.
5. Alăptarea în timpul unei alte sarcini nu are efecte dăunătoare pentru mamă, făt sau copil.
6. Mamele pot alăpta atunci când au febră.
7. Există numai un grup mic de medicamente contraindicate pe parcursul alăptării, ca: luminal, aspirină, atropină, opiacee, ioduri, bromuri (care se excretă în lapte) sau medicamente care scad secreția lactată: chinină, purgative.
Laptele matern este un aliment biologic activ având enzime, anticorpi, vitamine; este steril, perfect adaptat necesităților nutriționale și posibilităților digestive ale sugarului, are valoare biologică ridicată; previne greșelile alimentare; permite un mod de alimentație simplu; asigură o bună toleranță digestivă; favorizează dezvoltarea relațiilor afective mamă-sugar; previne apariția îmbolnăvirilor (prin imunoglobuline); colostrul favorizează eliminarea meconiului; conține un factor de creștere pentru bacilul Bifidus, care oprește dezvoltarea altor germeni patogeni; previne apariția anemiei feriprive (lactotransferina); alăptarea ajută uterul mamei să revină la normal, contribuie la spațierea nașterilor și reduce riscul cancerului de sân, iar la mamele care alăptează psihoza postpartum apare rar și, dacă apare, este puțin intensă. Recent au fost menționate efectele pe termen lung ale alăptării, în special în cazul copiilor cu risc crescut (de exemplu, prematurii), considerându-se că efectul ”programării nutriționale” poate ajuta la prevenirea anumitor afecțiuni legate de stilul de viață (hipertensiune arterială, dislipidemie, ateroscleroză, diabet zaharat) și a multor altor boli (leucemie, boli inflamatorii intestinale idiopatice etc.) la vârste mai mari.
Elena Maxim, medic pediatru
