Părerea unui om cu cerul gurii negru: există minciună, există minciună sfruntată și există… unele sondaje

0
231

Tableta de vineri

Nu știu care este opinia Dumneavoastră în materie de sondaje, dar faptul că acestea nu întotdeauna sunt agreate de mai multă lume pare incontestabil. Or, această negare a oglinzii (comparație care și-o dorește, probabil, orice operator) pare să nu fie doar o supărare pe moment sau un sentiment de lungă durată. Și când zic aceasta nu-i am în vedere neapărat pe actorii vizați de aceste exerciții (care, cu siguranță, au motivele lor de a nu fi de acord cu cifrele desenate — la urma urmei, paiul din ochiul străin este mai vizibil decât propria bârnă), dar și pe noi, acei care suntem beneficiarii/victimele acestei proceduri democratice, care se situează undeva între realitatea… reală și cea efemeră.

De altfel, casele de sondaje dintotdeauna au fost în vogă, fie în campaniile electorale — pentru a sluji drept barometru al orientării politice a electoratului, fie în perioada dintre campanii — pentru a cunoaște pulsul societății și pentru a afla dacă comunitatea este de acord sau nu este de acord cu ceea ce se întâmplă în jur. Adică, deloc întâmplător, sondajele sunt la mare căutare, fiindcă în societatea noastră nu prea există alte instrumente de influențare a opiniei publice și, eventual, de a o orienta pe aceasta în cutare sau cutare direcție. Ultimul (dar nu cel din urmă, Doamne ferește) sondaj realizat de IMAS putea fi primit sau respins de societate exact în proporțiile marjei obișnuite de eroare, dar de data aceasta „un simplu exercițiu sociologic” a pus pe jar societatea și a scos la iveală lucruri care dau de bănuit, în cel mai bun caz, sau ar trebui să fie obiect de analiză și investigație pentru unele organe ale statului.

Ca și altă dată, multă lume a fost nemulțumită de rezultatele sondajului, dar și mai multă lume s-a bucurat și s-a văzut oarecum împinsă de la spate. Nu știu cât adevăr și câtă scornire este în această evaluare a situației, dar opiniile celor 1007 respondenți din 82 de localități nu pot fi ignorate, chiar dacă se creează impresia că marja de eroare depășește cu mult tradiționalele „de peste 3 la sută”. Nu o să caracterizez și nu o să trec pe sub lupă răspunsurile la mai multe întrebări ale celor care se interesează de fenomenul politic. În primul rând, multă lume a rămas oarecum stupefiată de faptul că, conform sondajului, în cazul unor alegeri anticipate, comuniștii și socialiștii ar lua împreună cu aproape 10 la sută mai mult decât PAS, deși această tendință ar avea și o explicație — numeroasele crize cu care se confruntă societatea și incapacitatea guvernării, în unele cazuri, de a explica cetățenilor situația reală a lucrurilor și de a demonstra oamenilor rezultatele eforturilor depuse pentru a depăși crizele (unele dintre succese chiar sunt remarcabile și este păcat că multă lume nu le cunoaște sau nu dorește să le cunoască). În al doilea rând, multă lume care gândește cu capul, dar nu cu stomacul și cu alte părți ale corpului crede că scorul obținut de Partidul Șor este mult prea mare, dacă ținem cont de evenimentele de ultimă oră legate de această formațiune și liderii ei.

Fără îndoială, sociologia ca știință trebuie respectată, iar sociologii ca meseriași merită toată admirația, dar se întâmplă și la ei sincope, uneori regretabile, cel puțin. Să zicem, șeful IMAS-ului, Doru Petruți, a fost prins cu mâța în sac de cineva care a pus la dispoziția colegilor de la Jurnal TV o intercepție telefonică ce divulgă o relație „mai specială” a sociologului cu liderul partidului care astăzi este în gura lumii. Faptul că șeful IMAS-ului acordă niște sfaturi/consultații unui politician fugar și nu tocmai curat nu poate să nu trezească nedumerire și mai multe semne de întrebare. Ce-i drept, sociologul nu s-a lăsat intimidat de argumentele ziariștilor independenți (pe care „colega Natalia Morari” i-a luat în zeflemea într-o emisiune cu participarea domnului Petruți) și a replicat prin dreptul unei case de sondaje să colaboreze cu cine dorește/cu cine are contract, indiferent de coloratura politică. Cineva cu cerul gurii negru ar zice că „banii nu miroase”, dar eu nu zic așa ceva și respect dreptul tuturor de a-și face meseria cum consideră ei că este mai bine.

Apropo, o vorbă înțeleaptă spune că există minciună, minciună sfruntată și statistica. Nu știu de ce, dar ceva mă face să parafrazez această „axiomă” și să spun că există minciună, există minciună sfruntată și există… unele sondaje sociologice.

Să am pardon, dacă nu am dreptate sau dacă cumva, și nu din răutate, am lezat cinstea și onoarea cuiva.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.