Potrivit ei, consultările dintre cele două părți reprezintă elementul-cheie care ar putea fi preluat și aplicat și în Republica Moldova, unde procesul de luare a deciziilor se face pe principiului de „sus în jos” și are loc mimarea procesului consultativ.
Autoritățile publice locale din Republica Moldova se plâng de faptul că actele și proiectele de lege inițiate de autoritățile centrale nu sunt consultate în faza de inițiere și că nu li se solicită consultarea formală. „Consultările asupra inițiativelor legislative și proiectelor de hotărâri de Guvern se fac formal și doar atunci când documentul ajunge în parlament”, explică Tatiana Badan. Ea menționează că multe dintre documente ajung până la urmă „să fie desenate frumos, dar să nu funcționeze, pentru că nu există o conlucrare dintre cei care le adoptă și cei care le realizează”.
Reprezentanții CALM afirmă că în Norvegia lucrurile se întâmplă altfel și că această țară ar putea fi un model de urmat și pentru Republica Moldova. În acest context, Moldova.org îți prezintă cinci particularități ale conlucrării dintre Asociația norvegiană a autorităților locale și regionale (KS) și autoritățile centrale de la Oslo.
I. Autoritățile locale și cele regionale au diferite responsabilități
În prezent, Norvegia este împărțită în 11 regiuni (fylke) care, la rândul lor, sunt formate din municipalități (comune). Autoritățile locale (municipalitatea) au în responsabilitatea lor învățământul preșcolar și primar, asistența medicală și bunăstarea socială, infrastructura locală, utilitățile și cultura. Autoritățile regionale sunt, la rândul lor, responsabile de învățământul secundar și dezvoltarea regională (drumuri și transport public, dezvoltarea afacerilor și patrimoniul cultural). Atât autoritățile locale, cât și cele regionale fac parte din Asociația autorităților locale și regionale (KS), care le promovează interesele în dialogul cu autoritățile centrale.
II. KS coordonează consultarea dintre părți
Consultarea între parlament și guvern și autoritățile locale și regionale este coordonată de Asociația autorităților locale și regionale. În mod ierarhic, conlucrarea are loc în felul următor: autoritățile locale solicită sprijin autorităților regionale, în timp ce autoritățile regionale solicită sprijin autorităților naționale. Majoritatea autorităților regionale consideră că sprijinul clar oferit de autoritățile centrale este cheia succesului.
III. Trei consultări anuale obligatorii
Consultările oficiale dintre KS și Guvern au loc de trei ori pe an. Atât autoritățile centrale, cât și cele locale califică aceste consultări drept „o arenă oficializată” pentru dialog și colaborare în realizarea obiectivelor pentru sectorul administrației locale. Aceste consultări implică conducerea de vârf a ambelor părți.
Prima consultare oficială are loc înainte de adoptarea politicii bugetare a Guvernului. Aceasta se desfășoară cu participarea Ministerului Guvernării Locale și Modernizare, Ministerului Finanțelor și KS. În acest caz, se discută schema finanțării APL-urilor pentru anul viitor.
Cea de-a doua consultare are loc între KS și toate ministerele relevante înainte de revizuirea bugetului național, în cadrul căreia consiliile locale vin cu o actualizare și propunere de redirecționare a bugetelor în funcție de necesitățile curente.
Iar cea de-a treia consultare are loc în fiecare toamnă, fiind organizate întâlniri bilaterale cu diferitele ministere, pentru a înțelege prioritățile pentru anul următor.
IV. Program de instruire pentru aleșii locali
Imediat după ce au loc scrutinele locale și sunt alese consiliile de administrație publică, KS organizează un program de instruire pentru aleșii locali pentru ca ei să-și poată îndeplini eficient obligațiile.
Cu acest scop, KS angajează experți cu experiență și cunoștințe în sectorul administrației locale. Timp de două zile, participanții urmează un program de bază, în care sunt instruiți asupra modului de interacțiune cu autoritățile centrale, dar și cu cetățenii. Apoi urmează două zile pentru un program personalizat, în care aleșii locali își aleg direcțiile la care vor să lucreze în mod special.
V. Reforma teritorială, realizată după negocierile cu KS
Din 2020, în Norvegia sunt 356 de municipalități și 11 regiuni. Această împărțire teritorială este rezultatul unei ample reforme inițiate încă în 2014 de Parlamentul de la Oslo. Înainte de reformă, Norvegia avea 428 de municipalități. De asemenea, în 2016, Parlamentul a inițiat reforma teritorială, în urma căreia din 19 regiuni au fost create 11.
Legislativul a invitat toate municipalitățile ca să ia o decizie cu privire la fuzionare, reforma fiind inițiată doar după ce au avut loc mai multe consultări cu KS. Asociația autorităților locale și regionale a declarat că schimbările structurale trebuie să se bazeze pe procese locale. Scopul acestor schimbări trebuie să rezulte în consolidarea autorităților publice locale, care să dezvolte regiunile în funcție de punctele lor forte, de nevoile și interesele regionale. De asemenea, KS a creat o echipă internă responsabilă de realizarea reformei menită să faciliteze coordonarea acesteia.
