Irina Loghin și Fuego au venit la 28 februarie cu un spectacol deosebit la Soroca, organizat de Teatrul Studio Lux Art din Iași și prilejuit de Centenarul Marii Uniri. Aceştia au susţinut recitaluri separate, dar şi împreună, bucurând sorocenii cu melodiile îndrăgite. Artiştii de peste Prut au cântat, au spus bancuri şi s-au bucurat de aplauzele sorocenilor, totodată au vorbit şi despre semnificaţia Centenarului Marii Uniri pentru românii de pretutindeni. La finalul spectacolului a urmat o sesiune de fotografii şi autografe, după care, înainte de a porni la drum, au acordat un express-interviu pentru “Observatorul de Nord”.
− Cu ce sentimente reveniţi la Soroca?
Irina Loghin: Aici publicul este foarte cald la toate mesajele pe care le aducem şi totdeauna am spus că publicul din Basarabia este aparte decât cum e când mergem în alte părţi. Am fost mai demult şi la o nuntă de romi la Soroca, unde mi-a lăsat o impresie extraordinară, cu tradiţia de aici, căci la noi este cu totul altfel.
− Cât de important este ca muzica uşoară să nu fie uşoară, dar să aibă un mesaj profund?
Fuego: Se pare că în perioada aceasta pe care o trăim, muzica românească nu mai are melodie şi text. Se vrea o muzică comercială, o muzică de-o vară, cum îmi place mie s-o spun. Şi îmi pare rău să spun lucrul acesta. Îmi este dor să-i ascult pe marii artişti. Îmi este dor să-i văd la televizor, să-i ascult la radio. Din păcate, radiourile româneşti nu mai promovează muzica noastră tradiţională, de la muzica autentică populară până la muzica uşoară. Eu, în special, nu m-am abătut niciodată de la repertoriul cu un text şi un cuvânt aparte pentru muzică. Chiar dacă anii au trecut şi acum se ascultă muzică mai mult cu tobe şi ritmuri, când este un afiş cu mine şi doamna Irina, sălile sunt pline. Asta înseamnă că oamenii îşi doresc să asculte muzica aceasta. Practic noi cântăm o muzică care are un text, o melodie aparte…
Irina Loghin: Care are poezia ce lipseşte din altele…
Fuego: Nu degeaba s-a născut un Grigore Vieru pentru Basarabia. Nu este uşor să scrii versuri pentru muzică, dar el a făcut-o. Pe lângă poemele impecabile şi superbe pe care le-a scris, a făcut şi versuri pentru muzică — “Melancolie”, “Romantică”, “Ţi-am adus un măr”, piesa care a scris-o pentru mine, şi consider că muzica aceasta nu va muri niciodată. Ea se va asculta mereu, de la Gică Petrescu încoace, a fost şi un Dan Spătaru…
Irina Loghin: Un Aurelian Andreescu, o Doina Badea.
Fuego: Ei nu vor muri niciodată, ci se vor asculta mereu. De asta trebuie să ducem mai departe tradiţia asta prin cântec. Chiar dacă peste noi vor trece vremi. Şi vor veni fel de feluri de ritmuri şi stiluri, dar ele sunt trecătoare. Până la urmă, tot muzica cu melodie şi text va rămâne.
Irina Loghin: Am remarcat în această seară cum publicul din sală a savurat mesajele, textele care nu sunt lipsite de poezie.
− Conducătorii de pe malurile Dâmboviţei şi a Bâcului nu prea fac nimic ca să ne unească, care este rolul artiştilor în acest caz?
Fuego: Noi deja am unit România cu Basarabia prin cântec şi cred că am făcut cel mai mare pas. Voi ascultaţi muzica noastră, noi ascultăm muzica voastră, artiştii voştri cântă în România, artiştii noştri vin peste Prut. Marea Unire prin cântec s-a făcut. Acum trebuie făcută prin legislativ, dar e mai greu. Dar să dea Dumnezeu ca măcar copiii noştri, generaţiile viitoare să apuce momentul acesta de aur. Aş vrea forate mult, dar nu ţine de noi.
− În acelaşi timp, Unirea s-a făcut şi prin cântecele interpreţilor de peste Prut pe versurile poieţilor basarabeni şi invers…
Fuego: Da, şi ce frumoasă este această colaborare şi împărtăşire a dragostei prin cântec cu colegii noştri de aici.
− Prin anii ’90, artiştii mergeau cu turnee din sat în sat ca să vorbească despre adevărul istoric, limbă, patrie…
Irina Loghin: Ce păcat că au trecut acele vremuri.
Fuego: Ar fi frumos ca oficialităţile din localităţile mai mici, pentru că noi avem şansa să trăim această bucurie de Centenar, 100 de ani de la Marea noastră Unire, şi ar fi păcat să nu se facă manifestări cultural-artistice între România şi Basarabia, în care să venim să cântăm cântecele noastre patriotice, despre ţară, despre limbă. Cred că anul 2018 este cel mai prielnic moment. Oficialităţile ar trebui să ne cheme şi noi vom veni să împărtăşim ceea ce ştim publicului nostru.
Irina Loghin: Vom reveni cu cea mai mare dragoste, fiindcă ne-a plăcut foarte mult.
