Monumente distruse de stat (I)

0
46

În Republica Moldova avem câteva mii de monumente ocrotite formal de stat. Unele sunt monumente arheologice ori de istorie, altele de arhitectură sau artistice. În raionul Soroca sunt înregistrate 411 monumente (mai sunt însă şi unele scăpări, căci nu toate au fost incluse în registrul monumentelor), dintre care 193 de categorie naţională şi 217 de categorie locală. Dintre acestea 160 sunt monumente arheologice, 70 istorice, 78 arhitecturale şi 15 de artă, iar restul sunt mixte. Toate acestea sunt parte a patrimoniului nostru naţional şi au fost luate doar pe hârtie sub ocrotirea statului.

În lipsa aplicării strategiei naţionale de protecţie a patrimoniului arhitectural şi a unor activităţi concrete cu alocarea finanţelor necesare pentru conservarea şi restaurarea acestora, monumentele dispar de la an la an. Unele sunt demolate de proprietari, modernizate cu lambriuri de plastic şi termopane sau ştirbite de elementele arhitecturale de epocă, altele sunt lăsate să se demoleze de zeci de ani. În ultimul caz se află şi astfel de clădiri reprezentative ale Sorocii de odinioară ca Şcoala Normală “Petru Maior” (în gestiunea Colegiului Tehnic Agricol), Sediul Siguranţei (în gestiunea Colegiului Pedagogic “Mihai Eminescu”), Clădirea Zemstvei (proprietate privată) şi altele. Despre “Cuibuşorul de nebunii” din faţa Liceului “Ion Creangă” am mai scris şi anterior. Fostul bloc administrativ al Colegiului Tehnic Agricol, zis şi “kontora”, parcă are stăpân… şi nu prea. Apelurile repetate ale directorului Colegiului Tehnic Agricol, Constantin Nesterenco, către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare pentru rezolvarea acestei probleme au rămas deocamdată fără efect. Toţi ştiu, toţi promit, miniştrii se schimbă, iar problema rămâne nerezolvată. Astfel că nimeni nu ar greşi dacă ar instala pe edificiu o plăcuţă cu inscripţia “Monument distrus de stat”. Şi fiindcă responsabilii nu poartă nici o responsabilitate juridică pentru iresponsabilitatea lor, riscăm să mai pierdem un monument.

Legea Nr. 1530 privind ocrotirea monumentelor
Capitolul II
OCROTIREA MONUMENTELOR
Art.10. – (1) Ocrotirea monumentelor de către stat cuprinde prevederea şi asigurarea lucrărilor de evidenţă, studiere, punere în valoare, salvare, protejare, conservare şi restaurare; extinderea bazei materiale; folosinţa şi accesibilitatea monumentelor pentru diverse investigaţii în procesul de instruire şi propagare. Ocrotirea de către stat este exercitată de Parlament, de Guvern, de consiliile raionale, municipale, orăşeneşti şi comunale, de preşedinţii raioanelor şi de primari.
Art.11. – (1) De competenţa Parlamentului ţin: politica de stat în domeniul evidenţei, studierii, punerii în valoare, salvării, protejării, conservării şi restaurării monumentelor ce constituie patrimoniul cultural şi natural; aprobarea Registrului monumentelor; aprobarea programului de stat privind ocrotirea, conservarea şi restaurarea monumentelor; finanţarea acestui program şi acordarea de subvenţii nerambursabile de la bugetul de stat.
(2) De competenţa Guvernului ţin: întocmirea Registrului monumentelor; întocmirea programului de stat privind ocrotirea, conservarea şi restaurarea monumentelor; finanţarea acestui program de la bugetul de stat.
(3) De competenţa consiliilor raionale, municipale, orăşeneşti şi comunale ţin: întocmirea Registrului monumentelor de importanţă locală; întocmirea programelor privind ocrotirea, conservarea şi restaurarea monumentelor de importanţă locală, finanţarea acestor programe şi acordarea de subvenţii nerambursabile de la bugetele locale.

Eduard Grama, ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, fiind recent în vizită la Soroca, ne-a declarat că ştie de această problemă. “Eu nu o să vă promit nimic ca alţi miniştri, dar vreau să vă spun că, fiind anul trecut în funcţia de viceministru în acest minister, educaţia şi ştiinţa au fost în subordinea mea. Aşa că acum avem un proiect de reformă în domeniu prin care vom elibera nişte fonduri adăugătoare pentru a face reorganizarea instituţiilor ştiinţifice. Din fondurile respective vor ajunge bani şi la Colegiul Tehnic Agricol din Soroca, dar asta va mai dura. Posibil, în toamnă vom avea soluţia pentru problemă, deşi nu vorbesc de o reparaţie super-mare, fiindcă în primă fază ar trebui să scoatem clădirea din starea de avarie”. Cât priveşte faptul că nu s-a luat la timp nici o decizie ce putea rezolva problema cu resurse mult mai mici şi că statul prin funcţionarii şi demnitarii săi nu au mişcat ani la rând un deget pentru a păstra clădirea, Eduard Grama ne-a îndemnat să ne adresăm organelor de drept. “Sunt de acord că trebuia ceva să se facă, însă eu nu pot răspunde pentru colegii mei care au fost până la mine. Dar responsabilă trebuie să fie şi societatea civilă de aici, ea are tot dreptul să se adreseze către Procuratura Generală sau către organele de drept care să vină cu un răspuns la întrebarea cine este vinovat”. Apropo, la întâlnirea cu colectivul Colegiului şi profesorii l-au întrebat ce va face cu această clădire, iar ministrul a declarat că ia în calcul şi o altă soluţie. “Eu ştiu că administraţia publică locală are intenţia de a construi sau de a face o zonă de agrement, aşa că poate să vină cu intenţia să preia clădirea şi să o restabilească. Trebuie să discutăm cu autorităţile locale, dar eu încă nu am primit de la ei demersul pentru zona respectivă. Dacă o să trebuiască — o dau, dar în schimb la ceva”.
Ministrul însă nu a specificat când şi în schimbul la ce ar da clădirea. Deşi până mai negociază s-ar putea să nu mai aibă ce da, ori nimeni nu va mai vrea să ia.

(Continuare în ediţia viitoare…)


Articolul precedentCând piatra are formă şi suflet
Articolul următorAu fost vandalizate 14 morminte
Licenţiat în jurnalism și Master în Științe ale Comunicării, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, Universitatea de Stat din Moldova.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.