Cunoscută pentru cele mai frumoase peisaje naturale, ca aspect și valoare inestimabilă: lunci, stânci sarmațiene, stufărișuri și păpurișuri, cu diverse specii de păsări, caracteristice habitatului acvatic, valea râului Răut, din teritoriul raionului Florești, impresionează doritorii să exploreze natura din împrejurimi și prin frumusețea faimosului Pod de Fier,peste Răut, asociat cu Gustave Eiffel, cel care a proiectat celebrul Turn din Paris, cei poartă numele.
Podul rutier de Fier, peste râul Răut, a fost montat în urmă cu mai bine de un secol, pe o lungime de peste 100 de metri. Toate ansamblurile de oțel, începând de la suprastructură, arcuri, parapete de protecție, până la bolte, au fost asamblate prin nituire, făcând astfel podul mai rezistent, ceea ce s-a dovedit la cutremure, iar în cel de-al Doilea Război Mondial, la bombardamente. Podul a fost de neclintit și la diversele puhoaie formate în rezultatul creșterii nivelului apei în râul Răut. La acea vreme, Podul de Fier, era singurul în regiune care făcea legătura dintre localitățile situate pe cele două maluri și doar prin anii 1960, după darea în folosință a noilor poduri rutiere peste Raut, cu destinația: Băhrinești-Mărculești, Lunga-Pragila, Florești-Vărvăreuca, Cenușa-Ghindești și Stefănești- Prodănești, faimosul pod a devenit complet inutil pentru circulație, ca pe vremuri. Mai putea fi traversat doar de localnici, pentru a ajunge pe malul opus al Răutului, la terenuri agricole, la case de locuit și la cele două întreprinderi. În schimb, podul a avut toate șansele să devină un important obiectiv de atracție eco-turistică, datorită unicității sale, valorii istorice evidente, arhitecturii precum și pitorescului lacului de acumulare din preajmă, cu stufăriș, o diversitate de peisaje naturale și pasări acvatice, demne de văzut și de apreciat. Nu a fost însă să se întâmple, pentru că, autoritățile nu au vrut sa-și asume nici o responsabilitate legată de acest pod, alfel nu ar fi ajuns în prezent într-o stare avansată de degradare. Au putrezit și căzut în o treime din traversele din lemn, ce asigurau partea carosabilă. Pentru a se descurca în situația creată, localnicii au injghebat o punte cu scănduri aduse de acasă.Asta, din stringenta necesitate de a ajunge pe malul opus al râului, chiar dacă conștientizau faptul că, orice traversare pe un așa pod avariat, presupune și un risc enorm:
Mihail Scoferici: „Foarte problematic de trecut podul. Pericolul persistă la fiecare pas. Au căzut în apă animale ,dar și oameni ,unul s-a și înecat .Nu ar fi trebuit să se întâmple. Autoritățile ne promit de zeci de ani că, au să-l repare .Cu părere de rău nu-și mai îndeplinesc promisiunile. Mai suntem în așteptare, cu speranță .”
Adela Untură: „În urmă cu 20 de ani, pe acest pod circula și transportul rutier,acum doar pe jos și cu pericol. Nici puntea înjghebată cu ani in urmă, nu mai asigură siguranță, pentru că și scândurile sunt putrede.”
Ion Murzac: „Când podul era circulat, pe margini erau podețe de lemn,pe care mergeau pietonii,iar pe mijloc circula transportul rutier, într-o singura direcțe, pentru ca podul este îngust. Atunci nu era nici așa de mult transport, cum este acum.”
In pofida statutului de monument de istorie și arhitectură, Podul de Fier peste Răut, din or. Florești, a fost și este ca un copil orfan. Consiliul raional, nu l-a dorit în „adopție” , i-ar primăria, în administrarea căreia se află, nu a alocat până acum, nici un ban pentru întreținere, consolidare, și reabilitare, lăsând-ul să rămână peste ani de izbeliște, vulnerabil în fața degradării iremediabile. Atitudinea nepăsătoare nu s-a schimbat chiar și după includerea podului, pentru reabilitare și promovare a turismului local, în Programul de Strategie Locală pentru anii 2021-2027, aprobat de Consiliul orășenesc. Motivul invocat de viceprimarul Olesea Rotarciuc – lipsa banilor. Și astă în situația unui monument ocrotit de stat.
Olesea Rotarciuc: Reabilitarea, Podului de Fier pentru circulație rutieră și pietonală, care să servească și ca obiectiv de atracție turistică, ar costa după calculele noastre, cel puțin 300.000 de dolari SUA. Bugetul orașului e prea auster pentru o asemenea investiție. O soluție, deocamdată nerealizabilă, cea de atragere a resurselor financiare externe.
Podul de Fier, peste răul Răut, e localizat în zona ce reprezintă Centrul istoric de cândva a orașului Florești, care datează din anul 1588. De acele vremuri mai amintesc cele câteva zeci de case vechi, ce reprezintă arhitectura locuinței tradiționale, vedem aici primul cimitir și doua biserici ocrotite de stat, care datează din anii 1807 și 1853. La 7 noiembrie, 1873 a început sa activeze Spitalul zemstfei Florești. S-a aflat în această locație până în anul 1997, după care a fost transferat intr-un nou campus medical,iar din spitalul vechi rămas „al nimănui”, mai amintește azi doar, o ruină. la fel arată în prezent , după sistarea activității și fosta Fabrică de fermentare a tutunului, Regie de Tutun, de cândva, fondată în anul 1928.
Pavel SAVCA
