Mihai SĂLCUȚAN: „Chiar dacă nu este o putere în stat în adevăratul înțeles al cuvântului, presa se impune și poate să acționeze cu impact major în societate”

0
79

Interviu de Ziua Ziaristului Român

  De mai mulți ani, ziarul Observatorul de Nord are doi corespondenți voluntari în municipiul Buzău, localitate și județ înfrățite cu raionul Soroca. Este vorba despre părintele profesor Mihail Milea și distinsul avocat Mihai Sălcuțan. Vu prilejul Zilei Ziaristului Român, care a fost marcată pe data de 28 iunie, am solicitat un expres-interviu domnului Sălcuțan, care a acceptat „provocarea” cu plăcere…

 

  • Domnule Mihai Sălcuțan, sunteți corespondent voluntar al Observatorului de Nord de mai bine de două decenii și membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România din anul 2022. În fiecare an, la 28 iunie, UZPR marchează „Ziua Ziaristului Român”, după ce, la 3 mai, celebrează „Ziua mondială a libertății presei”, hotărâtă de Adunarea Generală a ONU la 23 decembrie 1993. De ce este nevoie de această nouă zi?
  • Ziua de 28 iunie este emblematică pentru importanța pe care o are profesia de jurnalist în România, întrucât 28 iunie 1883 a fost ziua în care Mihai Eminescu a fost scos silit din viața publică și băgat în cămașa de forță, a fost ziua în care, practic, presa a fost arestată, Eminescu fiind, la momentul acela, cea mai puternică voce publică. Această zi neagră a presei românești se suprapune nefericit cu o altă zi funestă a istoriei noastre: 28 iunie 1940, ziua în care s-a pus în aplicare Tratatul Ribbentrop-Molotov, iar armata și administrația română au fost nevoite, sub amenințarea războiului, să se retragă din Basarabia în partea dreaptă a Prutului.
  • Într-adevăr, este o zi de reculegere și reflecție asupra propriei meniri profesionale și a istoriei noastre naționale. Vă rog să ne spuneți opinia  domniei voastre despre presă și rolul ei în societate. 
  • Prin presă înțelegem totalitatea modalităților de comunicare care pot ajunge la un număr foarte mare de persoane. Este o formă de exprimare a libertății de gândire care contribuie la formarea opiniei publice. Ea facilitează schimbul de idei și pluralismul de idei. În decursul timpului s-a manifestat în funcție de posibilitățile pe care le-au avut oamenii la un moment dat. Spațiul și timpul sunt noțiuni cheie în analiza istoriei modului de transmitere al informațiilor. Înainte de apariția tiparului veștile circulau pe cale orală, reprezentanții puterii politice și administrative transmiteau hotărârile/înștiințările prin viu grai, folosind crainici. Ei băteau toba chemând cetățenii în piețele publice pentru a le comunica reglementări legislative, cuantumul taxelor și birurilor pe care le aveau de plătit, proclamarea titlurilor nobiliare, înștiințări privind victoria sau înfrângerea în război. Odată cu apariția tiparului, la mijlocul secolului al XV-lea, s-a creat posibilitatea stocării informației, multiplicării şi răspândirii ei, veștile nu au mai circulat doar în comunități restrânse. Progresul economic și extinderea sistemului de învățământ a contribuit la dezvoltarea clasei mijlocii educate cu acces la textul scris. În veacul al XX-lea, odată cu apariția radioului și a televiziunii,  a intrat într-o  etapă superioară de evoluție. Spre sfârșitul secolului un alt salt semnificativ s-a produs datorită internetului. În momentul de față clasificăm presa în funcție de modul de transmiterea și recepționare a informației în următoarele categorii: scrisă, cea difuzată prin intermediul ziarelor și revistelor, vorbită, cea difuzată prin radio și televiziune și cea de pe internet. Se mai poate face o clasificare în funcție de periodicitatea apariției: cu apariție zilnică, cu apariție săptămânală, hebdomadarele, cu apariție lunară sau trimestrială.
  • Este presa independentă, este sau nu a patra putere în stat?, cititorii pun frecvent această întrebare.
  • Pentru a exista presa are nevoie de finanțare și vorbim de sume importante pentru sediu, cheltuieli administrative, utilități, calculatoare, xerox, telefoane, aparatură de filmat, reportofoane, salarii pentru ziariști și personalul administrativ, autoturisme și diurne pentru deplasările în teren, tipografie, distribuție și multe altele. În decursul vremii a fost subvenționată de putere, de oameni avuți, de cercuri de interese dar și cu banii obținuți din publicitate, care este la vedere sau ascunsă, nerecunoscută oficial. Până și articolele de analiză politică pot fi în realitate promovare mascată, plătită sau nu. În trecut presa era automat „de partid” și, prin definiție, părtinitoare. Ziaristul nu era considerat, și nici nu se pretindea, neutru. Dimpotrivă, el făcea în mod deschis bani prin influențarea opiniei publice. În zilele noastre orientarea politică nu implică automat și finanțare, relațiile cu puterea sunt deseori extrem de ambigue. Preferința ideologică a unui organ de presă nu înseamnă că ar fi în mod necesar sprijinit material din partea celor pe care îi simpatizează. Există și ziare care aparțin în mod deschis unei grupări și ele scriu urmând linia ideologica a acesteia. Dacă presa poate să fie sau nu independentă trageți dumneavoastră concluzia. Chiar și în cazul radioului și al televiziunii publice idealul neutralității este rareori atins, deși sunt finanțate prin taxa de radiodifuziune plătită de cetățeni sau direct din bugetul statului. Structural politizate, șefii canalelor fiind numiți direct de partide, nu pot funcționa în deplină autonomie. Această situație de fapt a condus la multe abuzuri, începând cu stabilirea unor salarii exagerat de mari pentru cei din conducere, care nu sunt obligați să asigure o anumită cotă de audiență, cum este cazul cu mass media din spațiul privat. Ce-i drept e drept, au fost create organisme speciale, teoretic independente, care controlează felul in care acestea funcționează, dar realitatea este că ele continuă sa aibă orientări partizane. Așadar, subiectul neutralității și independenței presei este unul pur academic.

Privitor la puterea presei părerile unt unanime, ea există și constă în faptul că organizează și difuzează informațiile în societate, că lucrează cu înțelesul lucrurilor asigurând circulația „materialelor care au semnificație” pentru publicul larg. Cu cât prerogativele și rolul fiecărei puteri sunt mai precis delimitate, cu atât rolul său crește. Pe de altă parte este foarte important ca ea să-și stabilească propriile sale limite. Nu este vorba numai de un cod deontologic, ci și despre regulile proprii sistemului, obligatorii pentru toți cei care participă și fac parte din structura respectivă. Chiar dacă nu este o putere în stat în adevăratul înțeles al cuvântului, presa se impune și poate să acționeze cu impact major în societate, jurnaliștii intrând în relație cu mulți factori extrem de influenți: cu sistemul politic, cu psihologia națională, cu legislația existentă, cu mulțime de cutume, cu propriile limite umane ale fiecărui jurnalist in parte. Toate aceste se adaugă legăturilor pe care le stabilește cu puterile statului, cu membrii clasei politice, cu electoratul, cu publicul larg. Influența asupra opiniei publice poate fi reținută cel puțin în două planuri: cu efect imediat, pe termen scurt și aici rolul informației transmise este acela de a declanșa procesul de reordonare a datelor existente până în acel moment și apoi cu un impact pe termen mediu și lung, mult mai important și mai durabil. Un flux informațional cu o durată măsurată în ani de zile poate influența nu numai opinia propriu-zisă, ci chiar instrumentele de evaluare ca atare, nu numai reacția imediată, ci chiar mentalitatea. Prin urmare, atunci când discutăm despre puterea presei, centrul de greutate al analizei se cere mutat în domeniul efectelor pe termen mediu și lung, în cel al unei influențe care are nevoie de timp pentru a se materializa. Nu poate să „ia măsuri”, ca să putem vorbi despre o influență imediată. Ea informează, oferă analize și evaluări, construiește o realitate, „realitatea mediatică”, un mediu de reprezentări, în funcție de care noi judecăm, evaluăm, luăm atitudine. Din păcate, se întâmplă frecvent ca ziariștii să uite că sunt o putere în stat și că nu au de ce să umble după favorurile politicienilor, ale persoanelor influente în societate sau ale celor care dispun de mulți bani.

  • Înțeleg că presa a avut, are și va avea o importanță socială de necontestat…
  • Așa este, într-o singură frază afirm că este pâinea noastră cea de toate zilele.
  • Ați pomenit de jurnaliști, vreți să dezvoltați subiectul?
  • Conform definiției, un jurnalist colectează și diseminează una sau mai multe informații despre evenimente curente, oameni, tendințe, probleme. Dacă ar fi cazul să acordăm o semnificație mai amplă, putem afirma că este acea persoană care se implică în activitatea publicistică sau literară  din jurul unei apariții periodice. Este numit și gazetar sau ziarist atunci când deține calitatea de a fi afiliat unui organ de presă. Dacă este delegat la un anume eveniment sau pentru a interacționa cu o altă persoană se numește reporter. Tot jurnaliști sunt și asistenții tehnici cum ar fi fotografii, cameramanii și microfoniștii. Gazetăria este o meserie care impune anumite canoane profesionale cunoscute și sub numele de etică sau deontologie, pe care practicantul ar trebui să le respecte pentru a nu-și pierde credibilitatea. Este necesar ca el să se informeze corect asupra faptelor, să fie obiectiv și echidistant. Obiectiv în relatarea evenimentelor departe de propriile convingeri sau preferințe politice, echidistant în tratarea subiectului dintr-o poziție care să nu permită înclinarea balanței înspre o opinie sau alta. Dacă posedă aceste două calității gazetarul o poate obține și pe a treia, independentă. Aceasta nu se referă la o autonomie pe plan financiar, ci la una de ordin psihologic. Jurnalistul ideal ar trebui să caute întotdeauna adevărul, să se documenteze foarte bine și mai apoi să-l prezinte publicului. Există și publiciști care caută adevărul cu orice preț, îl prezintă documentat iar mai apoi așteaptă ca materialul să fie folosit în justiție ca probă încriminatorie. Ei pierd statutul de „jurnalist ideal” pentru simplul fapt că duc la extrem ideea că „presa este a patra putere în stat”. Un loc important între calitățile unui profesionist în domeniu îl ocupă onestitatea și am în vedere, cu precădere, partea materială. El nu trebuie să fie tentat să accepte o sumă de bani în schimbul ascunderii sau  a dezvăluirii unei informații. Jurnalistul ideal trebuie să aibă curaj în a pune întrebări oricât de dificile sau incomode ar fi, în a publica ceva în detrimentul persoanelor influente sau a unor grupuri de interese, în a spune adevărul și a-și susține relatarea indiferent de situație, în a nu ceda în fața oricăror presiuni. El trebuie să aibă multe surse de încredere care să-i furnizeze relații valoroase. De aceea este important să fie sociabil, să se poarte corect și politicos, fără exces de gingășii și fără afectare față de cei din jur, să aibă  șarm personal care să faciliteze destăinuiri fără bariere de comunicare. Pentru a face jurnalism de cea mai înaltă calitate persoana trebuie să fie puternică și curajoasă din punct de vedere moral, să-și asume rolul de ostaș pe frontul vieții, să aibă conștiința și responsabilitatea importanței trudei lui pentru societate, să fie un observator vigilent și obiectiv, cu neostoită sete de căutare a informației.
  • Vă mulțumesc pentru deslușiri, nouă nu ne rămâne decât să reflectăm și să judecăm cu propria minte asupra importanței presei și a jurnalistului în societate.

Articolul precedentMaia Sandu ca paratrăsnet pentru unii și speranță pentru alții…
Articolul următor1.300 de locuitorii ai satului Volovița au acces la apă potabilă
Redactor-șef al ziarului „Observatorul de Nord”, câştigător în topul „10 jurnalişti ai anului”. Membru al Uniunii Jurnaliștilor din Republica Moldova. Câștigător în TOP-ul „10 jurnaliști ai anului”. În presă din anul 1986. Activitate: corespondent, redactor de secție la ziarul raional din Soroca; corespondent Agenția de știri „Moldpress”, corespondent zonal al ziarului guvernamental „Независимая Молдова”; purtător de cuvânt al prefecturii Soroca, consilierul prefectului. Din anul 1988 fondator și redactor al ziarului „Observatorul de Nord”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.