Lupta contra epidemiilor din Județul Soroca de acum un secol

N-ar fi rău să ne amintim

Pe parcursul anului de activitate 1 septembrie 1877 – 1 septembrie 1878, județul Soroca a fost afectat de mai multe epidemii precum difterie, scarlatina și cori. Cea mai agresivă a fost epidemia de difterie,și mai ales în primul sector medical:

Sectorul nr.1: 583 bolnavi, din care 536 (în majoritate copii), au decedat de difterie, scarlatină și cori,

Sectorul nr. 2: 890 bolnavi de difterie;

Sectorul nr. 3: 2645 de bolnavi cu diferite boli, 2210 s-au lecuit, 149 au decedat, 270 mai primeau tratament la momentul prezentării Raportului.

Felul cum a decurs procesul de boală la difterie a și fost cauza numărului mare de decedați și în majoritate copii: la etapa inițială bolii – mici suferințe, după aceasta creșterea în intensitate și de scurtă durată. Focare al epidemii izbucneau concomitent în mai multe așezări din județ, aflate în regiuni diferite. Printre cauzele răspândirii epidemiilor erau și condițiile de viață: case mici, întunecoase, umede și aglomerate.

     Armata de medici soroceni care ţinea piept maladiilor ce bântuiau judeţul Soroca la 1878 era alcătuită din 5 medici, la Soroca, Cotiujenii Mari, Floreşti, Maramonovca şi Vâsoca. Salariul se egala cu 1000 ruble anual fiecare. Medicul era ajutat de un felcer, la Soroca – doi. Salariul lor era de 300 ruble anual.

Adunarea de Zemstvă prin Hotărârea ei împarte județul Soroca în patru sectoare medicale . La fiecare sector câte un Spital sau Dispensar, după cum urma:

Sectorul 1: plasele, Otaci, Climăuți și Târnova cu Spital în târgul Otaci a cărui medic-șef era doctorul Ijițki (cu părere de rău nu cunoaștem numele de botez a medicului Ijițki și, nu numai.)

Sectorul 2: plasele Arionești, Bădiceni și Cubolta cu Spital la Bădiceni condus de medicul Seffer;

Sectorul 3: plasele Ocolina, Căinari și Pepeni (actualmente r-ul Sângerei) cu Spital la Florești, medic-șef Peasețki;

Sectorul 4: plasele Văscăuți, Vadul-Rașcov și Cotiujenii Mari, cu spital la Vad-Rașcu, medic-șef Strizover. Administrarea acestor sectoare medicale erau în competența și răspunderea curatorilor (epitropilor). Ei și prezentau toate rapoartele de activitate Conducerii de Zemstvă.

În aceiași perioadă, locuitorii Județului Soroca au fost afectați cel mai mult de difterie. Epidemia a afectat Sectorul 2 și mai ales s. Corbu, Paustovo, Mândâc, Maramonovca și Volcineț da și în Sectorul 4. Mai întâi a fost afectat de maladie plasa Florești de unde boala a trecut la Bulboci, unde ea s-a manifestat în câteva valuri. Pentru a preveni extinderea epidemiei de difterie bolnavii primeau ajutorul medical necesar și pe cât de posibil în acea vreme. Dar în același timp în paralele cu tratamentul propriu zis, se luau măsuri de profilactică a maladiei prescrise de Statutul poliției medicale cât și prin îndeplinirea deciziilor organelor de stat. În satele afectate de epidemiile de difterie și nu numai, în masă se efectuau lucrări de dezinfecție cu pucioasă a locuințelor și gospodăriilor, crearea unor carantine unde erau tratați bolnavii. Măsurile luate aduceau la scăderea mortalității de la 50 la 20. Erau și probleme, precum lipsa de spitale (sectoarele 2 și5) și numărul necesar de felceri în caz de epidemie.

Măsurile folosite contra epidemiilor de febră intermitentă aveau un caracter terapeutic. Bolnavii erau tratați cu chinină, iar în cazurile mai acute cu arsenic. Nu toate surogatele din chinină dădeau efectul scontat, din care cauză se propunea la 1885 de abandonat folosirea chininei. Populația județului a fost supusă infecțiilor pe parcursul întregului an dar au fost mai puțini bolnavi de cât în anul precedent. În 1884 au fost 3358 de bolnavi iar în 1885 – 3177. Acest lucru a fost influențat de clima uscată din 1885.

O altă cauză a apariției diferitor maladii și epidemii era situația sanitară a satelor din județul Soroca. Starea sanitară a satelor, ogrăzilor, caselor și străzilor era pe departe de a fi satisfăcătoare. În unele sate din cauza că țăranii aruncau în stradă băligarul deveneau în toamnă și primăvară de nerăzbătut. Casele, în comparație cu numărul de locatari, erau neîncăpătoare, strâmte.

Familia locuia într-o jumătate de casă, cea de a doua (casa cea mare) era folosită pentru primirea oaspeților în zilele de vară, rece, fără sobă, era folosită iarna ca depozit. În majoritatea lor, fântânele erau înconjurate de murdărie. Lângă fântâni, gospodinele mai spălau și lingeria, ca urmare urma o poluare a fântânilor. Utilitatea apei din fântâni nu era testată nici pe cale microscopică, nici chimică. Mai că orișicine cunoaște rolul care îl joacă apa în sănătatea oamenilor. Dovadă erau epidemiile de dizenterie care încetau de îndată ce erau curățite fântânele.

Autoritățile județului Soroca și medicii de zemstvă cu insistență cereau locuitorilor ținutului să nu transforme străzile sătești în depozite de băligar iar fântânele anual să fie curățite și mereu îngrijite.

     La 1886 personalul medical al Zemstvei Soroca era alcătuit din 4 medici, 16 felceri şi 2 moaşe. Medicii Cojuharev, Polivenco şi Roşciocovschi îşi făceau serviciul în Zemstva Sorocii din 1878, medicul Craischi din 1886. Organizarea medicinii de Zemstvă din judeţul Soroca avea la baza sa aceeaşi organizare ca şi în guberniile Moscova, Herson, Poltava, fiind recunoscută ca cea mai raţională.

Care era cauza că satele judeţului Soroca sufereau din cauza epidemiilor?

1. Ascunderea completă a informaţiei despre primejdia bolilor molipsitoare şi neglijenţa celor sănătoşi în timpul contactului cu bolnavii.
2. Ascunderea conştientă, dar de multe ori inconştientă, a celui bolnav, ce ducea la lipsa de operativitate la localizarea infecţiei.
3. Greutăţi la izolarea celui bolnav şi la efectuarea dezinfecţiei.
4. Obiceiul de a da de pomană hainele celor decedaţi celor sănătoşi.
5. Lipsa băilor.
6. Case aglomerate în sezoanele reci: toamna şi iarna.
7. Existenţa în judeţul Soroca a 2 sate de credincioşi de stil vechi şi unde vaccinarea variolei era într-o stare primitivă.
8. Igiena personală a locuitorilor din judeţ lăsa mult de dorit.

 De la 1 ianuarie 1891 în județul Soroca sunt 6 sectoare medicale, iar de la 1 mai al aceluiași an – 7 sectoare medicale.

Populația orașului Soroca la 1897 (!?)

    În 1899, judeţul Soroca era împărţit în 5 sectoare medicale, 6 medici, unul din ei era medicul-şef la Spitalul din Soroca. Populaţia judeţului Soroca număra 165422 locuitori

1. La o verstă pătrată (fără oraşul Soroca) revenea 38,41 locuitori.
2. Familia avea mediu 4,65 oameni.
3. Unui medic îi revenea 783 verste pătrate şi 30085 locuitori (fără cel de-al 6 medic, care nu ieşea din oraş).
4. Unui felcer (12 felceri) îi revenea 326, (1/4) verste pătrate şi 12535 locuitori.
5. Unei moaşe îi revenea 55140 de femei şi 1305 verste pătrate.

(Va continua)

Nicolae Bulat, Muzeul de Istorie și Etnografie Soroca

Continuarea o citiți aici –

Participarea Consiliului Județean de Zemstvă Soroca la luptă contra maladiilor infecțioase (1869-1918)